Începând din 2007, presa europeană relatează constant despre migraţia romilor din România şi Bulgaria spre Vest, privită fie ca o criză umanitară, fie ca un pericol la adresa securităţii sociale.
Începând din această lună, un guvern şi un preşedinte socialist francez au reluat politica lui Nicolas Sarkozy de a evacua taberele ilegale ale romilor şi a-i expulza “voluntar” pe romi contra a 300 de euro pentru fiecare persoană adultă.
În 2010, Nicolas Sarkozy şi o parte a presei franceze au folosit scandalul expulzării romilor pentru a abate atenţia de la scandaluri precum finanţarea ilegală a campaniei prezidenţiale din 2007. Pe atunci comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, a comparat situaţia din Franţa cu practicile naziste şi a ameninţat Parisul cu declanşarea unei proceduri de infringement. Viitorul preşedinte Francois Hollande a condanat această politică. Presa europeană era foarte vocală împotriva lui Nicolas Sarkozy.
Acum, aceeaşi practică este reluată de preşedintele Hollande, însă Comisia Europeană nu mai comunică pe acest subiect decât la nivel de purtător de cuvânt, presa este tacută, iar Hollande lasă totul în seama administraţiilor locale.
Înfruntarea dintre Reding şi Sarkozy i-a costat mult pe amnâdoi, scrie Valeriu Nicolae pentru European Voice. CE şi Franţa au găsit soluţia acceptabilă pentru a evita atragerea atenţiei presei.
Aceasta soluţie a Vestului, precum şi atitudinea ţarilor de origine nu este una viabilă. Valeriu Nicolae, liderul Policy Centre for Roma, vine cu următoarele argumente.
-Ghetourile în care romii trăiesc în România şi Bulgaria oferă condiţii mult mai grele decât taberele din Vest.Numărul oamenilor din aceste ghetouri creşte, la fel şi cel al celor HIV pozitivi, analfabeţi şi dependenţi de droguri.
-Munca, cerşitul, prostituţia sau mica criminalitate aduc câştiguri de 20-30 de ori mai mari în Vest
-Serviciile sociale pentru cei din taberele de romi sunt mult mai bune în Vest decât în ghetourile din România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia
-Condiţiile din închisorile Vestului oferă un adevărat peisaj de vacanţă în comparaţie cu cele din Est
-A plăti 300 de dolari pentru repatriere este o mare risipă de bani publici, pentru că o familie cu cinci membri se poate întoarce înapoi în Franţa plătind bilete de autocar în valoare totală de 200 de euro. Profitul pentru o asemenea familie este de 1300 de euro.
-Multe din statele din Europa Centrală şi de Vest nu au niciun stimul pentru a opri migraţia romilor. Romii sunt printre cele mai urâte minorităţi în regiune. Electoratul votează politicieni care se declară împotriva romilor, pe stadioane se scandează lozinci împoriva lor. Plecarea romilor pare o soluţie mai bună decît integrarea lor
-Când vine vorba despre romi, rasismul instituţional (lipsa de acces şi de participare) este la el acasă în instituţiile europene. Comisia Europeană este unul dintre cele mai bune exemple şi astfel ea nu are legitimitate când face recomandări statelor membre în acest domeniu.
-Prezenţa romilor în partidele de guvernare este infinitezimală, la fel şi în administraţie.
-Începând din 1984, în Comunitatea Europeană s-a recunoscut că romii sunt discriminaţi, dar nu s-a făcut nimic pentru limitarea fenomenului. Situaţia actuală este consecinţa politicilor proaste sau inacţiunii unor oameni fără experienţă în privinţa romilor.
Soluţii există, dar nu sunt imediate şi nici ieftine. Romii nu vor deveni respectaţi şi nu vor deveni cetăţeni responsabili cât timp se încearcă această transformare prin discursuri la Bruxelles şi conferinţe în hoteluri de cinci stele din capitalele europene, încheie Valeriu Nicolae.
