În luna aprilie, președintele rus Vladimir Putin a fost întrebat la o conferință de presă de ce a planificat vânzarea companiilor de stat în condițiile în care piețele sunt jos. Răspunsul său a fost clar: “Avem nevoie de bani”, scrie The Moscow Times.
În ultimii ani Rusia a întâmpinat mai probleme economice din cauza cotațiilor scăzute ale țițeiului, fapt ce a dăunat veniturilor la buget. În plus, a fost și problema Crimeeii care a atras după sine sancțiuni economice din partea Occidentului. Putin a fost dispus să împrumute pentru a finanța un deficit bugetar în creștere. De asemenea, miniștrii săi au elaborat planuri de privatizare a unor active în valoare de 1 trilion de ruble (15 miliarde dolari). Mulți s-au îndoit însă de acest plan. Și totuși, la 11 iulie, a avut loc prima tranzacție. Guvernul a vândut cu succes o participație de 10,9% din Alrosa, operatorul celei mai mari mine de diamante din lume, pentru 52,2 miliarde de ruble (816 milioane dolari). Prețul nu a fost unul bun, pentru că Moscova a sperat să încaseze 71 ruble pe acțiune, în loc de 65 de ruble (1,01 dolari).
Însă, ținând cont de sancțiunile Occidentului și de criza economică a țării, putea fi și mai rău, conform unor analiști. „Cred că este vorba despre o achiziție rezonabilă la preț”, a declarat Oleg Vyugin, preşedintele MDM Bank. „Există un număr limitat de investitori occidentali pe piață. Și cumpărătorii ruși, după cum știm, nu au bani mulți”, a declarat acesta pentru The Moscow Times.
Cumpărătorii pachetului de 10,9% sunt din toată lumea. Rușii și europenii au achiziționat câte 35% din acel pachet, iar investitorii din Asia și Orientul Mijlociu au luat 25%, conform lui Boris Kvasov, de la VTB Capital, o bancă de investiții din Rusia, care a co-organizat tranzacția. Restul de 5% a revenit americanilor, pondere mult prea mică dacă facem comparație cu privatizările anterioare rusești.
Pe lista viitoarelor vânzări se află producătorii de petrol Bashneft și Rosneft precum și constructorul naval Sovkomflot, conform prim-vicepremierului Igor Suvalov.
Cu toate acestea, continuarea privatizării este departe de a fi garantată. Bashneft și Rosneft sunt mult mai mari decât Alrosa, pe care guvernul nu a primit atâția bani câți a vrut, susține Alexey Devyatov, economist-șef la Uralsib Bank. S-a zvonit la un moment dat că autoritățile sunt gata să scoată la vânzare pachete minoritare din Aeroflot, compania aeriană națională, și din banca VTB Bank.
Multă vreme statul rus a fost reticent să predea o parte din activele companiilor de stat. De altfel, de când Vladimir Putin a ajuns la putere, cota statului în economie a crescut implacabil până la 55% în 2015, conform unui raport al Peterson Institute din Washington.
În 2014, guvernul a naționalizat Bashneft după ce l-a trimis pe proprietar la închisoare. Numai că prețul mic al petrolului l-a constrâns pe Putin să renunțe la politica sa tradițională. “Dacă țițeiul continuă să rămână la 50 de dolari pe baril, probabil rușii vor fi nevoiți să vândă din companii. Dacă petrolul ajunge la 70 de dolari, atunci probabil ei se vor opri”, susține Natalya Orlova, economist-șef la Alfa Bank din Moscova.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.