Rusia se vede aliată cu China, în război cu NATO

Rusia și China își pot ”combina potențialul”, dacă se vor confrunta cu o amenințare, a avertizat Ministerul rus de Externe. ”Aș vrea să va amintesc că Moscova și Beijingul pot riposta la «dubla îndiguire» a Washingtonului cu o «dublă contrareacție»”, a spus purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova. Rusia și China nu au încheiat un tratat militar formal, însă președintele Vladimir Putin a declarat că sunt ”aliați în toate sensurile cuvântului”, în vreme ce președintele Xi Jinping a vorbit despre „prietenia fără limite” dintre cele două țări.

”Este clar că Rusia și China vor reacționa la apariția unei amenințări suplimentare și semnificative cu rachete, iar reacția lor va fi mai mult decât politică, ceea ce a fost confirmat în mod repetat de cele două țări. Relațiile noastre nu sunt îndreptate împotriva terților, iar contrareacția dublă nu contrazice acest lucru. Este o poziție defensivă, nu o inițiativă de a viza alte țări. Însă, în cazul în care este aplicată o politică agresivă de atac împotriva noastră, de ce să nu ne combinăm potențialul și să dăm replica potrivită?”, a spus Zaharova.

Într-o conferință care a avut loc la Beijing, săptămâna aceasta, ministrul adjunct al Apărării, Aleksandr Fomin, a declarat că Rusia a dobândit în Ucraina o experiență unică în lupta împotriva armelor occidentale și este gata să împărtășească cu țările prietene această experiență.

Declarațiile acestea au venit după avertismentul lui Vladimir Putin legat de folosirea de către Ucraina a rachetelor occidentale cu rază lungă de acțiune împotriva Rusiei. ”Asta ar schimba într-un mod semnificativ natura conflictului… Ar însemna că țările NATO sunt în război cu Rusia. Am spus-o deja, iar experții din țara noastră și din Vest o vor confirma, că armata ucraineană nu este capabilă să lanseze singură rachete occidentale moderne de precizie și cu rază lungă. Nu poate face asta. Asta este posibil doar cu utilizarea datelor de la sateliții pe care Ucraina nu-i are. Aceste date vin de la sateliții UE sau ai SUA. Cu alte cuvinte, de la sateliții NATO. În al doilea rând, doar personalul NATO poate stabili traiectoria acestor sisteme de rachete. Ucrainenii nu pot face asta. Deci nu este vorba despre a permite sau nu folosirea lor de către Ucraina, ci despre implicarea directă a NATO în conflictul militar”, a spus Putin.

Ultimele declarații făcute de președintele Joe Biden în această săptămână au sugerat că SUA sunt aproape de a permite Ucrainei să folosească rachete americane cu rază lungă. În accepțiunea Moscovei, asta înseamnă folosirea rachetelor de către NATO împotriva Rusiei. Din partea secretarului de Stat Antony Blinken a venit un mesaj mai puțin clar, care pare să confirma în parte viziunea lui Vladimir Putin despre aceste sisteme de arme. ”Nu contează doar sistemul. Trebuie să ne întrebăm dacă ucrainenii știu să folosească eficient aceste sisteme, ceea ce presupune instruire importantă, însă ei au trecut prin aceasta etapă. Apoi, pot ucrainenii să întrețină aceste sisteme?” a spus Blinken.

Ucraina poate primi undă verde pentru a lovi Rusia în profunzime cu rachete americane, în vreme ce Japonia poate primi rachete cu rază medie care ar amenința China. Declarațiile de mai sus ale Mariei Zaharova au fost provocate de întrebările reporterilor privind reacția Chinei și a Rusiei la posibila desfășurare a rachetelor americane Typhoon în Japonia. În urma unei vizite întreprinse în Japonia, în luna august, secretarul american al Armatei, Christine Wormuth, a sugerat că SUA studiază desfășurarea în Japonia a sistemului de rachete Typhoon, cu rază medie de acțiune, 1.600 de km. Aceste rachete fuseseră interzise de tratatul forțelor nucleare intermediare, INF, tratat care acum a fost abandonat de SUA și Rusia. Analiștii din China au arătat că instalarea unui asemenea sistem american în Japonia ar echivala cu instalarea în Cuba a unor rachete chinezești care pot lovi statul Florida.

Joi, 12 septembrie, presa din China a confirmat lansarea patrulelor comune ruso-chineze în Pacific. Global Times scrie că navele de luptă și avioanele chineze au ajuns în Golful Petru cel Mare din Marea Japoniei, pentru a participa la exerciții militare, până la finalul lunii septembrie. În același context, Newsweek informează că două avioane ruse de recunoaștere Tu-142 au înconjurat Japonia în cursul zilei de joi, în timpul acestei mișcări intrând și în zona aeriană de identificare a Coreei de Sud. Cu o zi înainte, apărarea aeriană americană a observat două avioane militare ruse în zona de identificare din Alaska.

Regimul de la Beijing a fost iritat de o premieră în relațiile cu Statele Unite: Departamentul de Stat a acuzat pentru prima dată China că ajută în mod direct mașina de război a Rusiei. SUA s-au plâns încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina că Beijingul ar trimite în Rusia bunuri cu utilizare dubla, civilă și militară. Însă abia în luna august 2024 au luat măsuri concrete și au impus sancțiuni pentru exportul chinez de cipuri, de microelectronice, echipamente de navigație. Săptămâna aceasta, subsecretarul de Stat Kurt Campbell a mers mai departe și, aflat la Bruxelles, a acuzat China că ajută în mod direct agresiunea rusă. ”Acestea nu sunt capabilități cu dublă utilizare. Sunt parte integrantă a unui efort substanțial din partea Chinei de a ajuta, a construi și a diversifica elemente ale mașinii de război ruse”. La aceste acuzații s-au adăugat imediat avertismentele secretarului de Stat Antony Blinken, în timpul vizitei sale la Kiev din această săptămână: ”Cine ajuta Rusia prelungește războiul”.

O evoluție înregistrată săptămâna trecută și despre care s-a scris mai puțin (dar presa rusă a tratat pe larg subiectul) poate ajuta la interpretarea acestor avertismente americane cu sancțiuni împotriva Chinei, dar și a aluziilor la desfășurarea de rachete intermediare în Japonia. La fel, poate explica și reacția mult mai puțin nervoasă a Chinei, în comparație cu cea a Rusiei. La Moscova se vorbește despre ”combinarea potențialului Rusiei și a Cinei” împotriva amenințărilor americane, însă oficialii de la Beijing nu au fost a fel de vocali. Asta pentru că, săptămâna trecută, băncile chineze au început brusc să respecta sancțiunile impuse de SUA împotriva Rusiei, China temându-se de sancțiuni secundare. Printre altele, băncile chineze au refuzat plățile ruse în yuani pentru produse electronice ce pot avea dublă utilizare. Teama de sancțiunile SUA și o posibilă retragere de către Washington a planului de desfășurare a rachetelor intermediare în Japonia ar putea reduce mult din sprijinul acordat de China Rusiei, caz în care exercițiile militare ruso-chineze din Marea Japoniei și Pacific și declarațiile Mariei Zaharova și-ar pierde din relevanță.

Ce se întâmplă acum cu băncile din China este o lecție pentru întregul grup BRICS: dolarul este încă valuta de rezerva a întregii lumi, iar Rusia și China sunt vulnerabile la sancțiunile financiare ale SUA. Apoi, BRICS a arătat că nu este o organizație propriu-zisă, cu atât mai puțin un „bloc”, ci un grup de state cu interese comune, dar vulnerabile la constrângerile Vestului. În cele din urmă, există state BRICS care au o relație privilegiata cu Vestul și pot fi privite cu suspiciune la Moscova și Beijing, drept troieni ai Statelor Unite – India, spre exemplu, nu a impus nicio restricție pentru tranzacțiile cu Rusia, în vreme ce China, o putere mult mai mare, a întrerupt aceste tranzacții.