Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut joi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski să limiteze fluxul de tineri ucraineni către Germania şi să se asigure că aceştia rămân să-şi apere ţara, relatează Politico, potrivit News.ro. „În cadrul unei lungi conversaţii telefonice purtate astăzi, i-am cerut preşedintelui ucrainean să se asigure că tinerii, în special cei din Ucraina, nu vin în Germania în număr mare — în număr tot mai mare —, ci că îşi servesc ţara”, a declarat Merz. „Ei sunt necesari acolo”, a adăugat cancelarul german.
Un exod al tinerilor ucraineni
Luna trecută, The Telegraph a relatat că „aproape 100.000 de bărbați ucraineni în vârstă de luptă au părăsit țara în ultimele două luni, după ce Volodimir Zelenski a relaxat regulile de plecare”. Aproximativ 45.300 de bărbați ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani au intrat în Polonia din ianuarie până la schimbarea regulilor, la sfârșitul lunii august, potrivit polițiștilor de frontieră polonezi. În următoarele două luni, acest număr s-a dublat, ajungând la 98.500, adică 1.600 pe zi. În Germania, cancelarul Friedrich Merz încearcă să combată regulile laxe privind migrația. Numărul bărbaților ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 22 de ani care sosesc în fiecare săptămână în Germania a crescut de la 19 la peste 1.000 până la mijlocul lunii septembrie. Până în octombrie, acesta crescuse la între 1.400 și 1.800 pe săptămână, a relatat BR24, o agenție de știri bavareză.
”Avem o problema uriașă cu soldații – cu resursa umană”, a spus, pentru Politico.eu, Vitali Kliciko, primarul Kievului si rival politic al lui Zelenski, sugerând că legea care permite încorporarea ucrainenilor începând de la vârsta de 25 de ani ar trebui modificată. ”În trecut, tinerii de 18 ani plecau la armată, însă aceștia sunt niște copii. Acum nu-i poți mobiliza în Ucraina decât pe cei de la 25 de ani in sus. Am putea reduce acest prag la 23 sau 22”, a spus Kliciko, într-un interviu publicat pe 12 noiembrie. ”Rușii au alte legi și avansează. Ne-am apărat țara cu succes vreme de patru ani, dar este greu. Curajul de a lupta nu ne-a părăsit – asta contează mult”. El a spus că militarii ruși avansează ”ca în jocurile video”. ”Continuă să vină, nu le pasă de soldații care cad”.
Lindsey Graham: ”Nu pot să cred că este 27 de ani”
În primăvara anului 2024, senatorul american Lindsey Graham, alftel unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei și ai înăspririi sancțiunilor împotriva Rusiei, a admonestat regimul de la Kiev pentru că legea nu permite mobilizarea decât de la vârsta de 27 de ani. ”Nu pot să cred că este 27 de ani. Sunteți într-o luptă existențială, deci ar trebui să mergeți în armată, nu de la 25 sau de la 27 de ani. Avem nevoie de mai mulți oameni pe front”, a spus Lindsey Graham.
O pentru a întări legăturile cu țara…
La scurt timp, în aprilie 2024, președintele Zelenski a semnat decretul care cobora vârsta mobilizării la 25 de ani.
În august 2025 a intrat în vigoarea legea care le permite tinerilor cu vârste între 18 și 22 de ani să părăsească Ucraina, cu condiția de a se fi înscris în registrele militare ucrainene. Decizia îi privește și pe ucrainenii din acest segment de vârstă care se află în străinătate. Ei se pot întoarce în Ucraina fără teama că nu li se va permite plecarea. Legea a fost susținută atunci de deputata Iulia Sviridenko, care acum este prim-ministrul Ucrainei.
Începând de la intrarea în vigoare a legii și până la finalul lunii octombrie, circa 100.000 de tineri de 18-22 de ani au părăsit Ucraina, potrivit statisticilor poliției de frontieră din Polonia.
Legea a fost motivată prin întărirea legăturilor tinerilor cu țara lor, cei plecați netrebuind să se mai teamă să revină pentru vizite în Ucraina. Președintele Zelenski a insistat pe ideea că, în loc ca tinerii să fie împinși să emigreze din cauza spaimei războiului, ar trebui să li se dea varianta de a se întoarce în țară. A fost invocată și dorința de a le oferi tinerilor șansa educației în străinătate și a angajării legale în câmpul muncii în alte țări, astfel încât experiența lor să poată fi folosită la revenirea în țară.
Activiștii publici au spus că legea va reduce exodul adolescenților și tinerilor, că familiile nu-și vor mai retrage copiii de la scoli pentru a emigra, ci îi vor lăsa să-și încheie ciclul de studii în Ucraina. S-a spus chiar că familiile încurajează plecarea adolescenților, pe când la vârste mai mari ale copiilor, părinții au un cuvânt mai mic de spus.
…dar care slăbește armata
Un ofițer din armata ucraineană spunea că legea semnată de Zelenski este un exercițiu de PR prin care guvernul ”vrea să scape de elementul exploziv” al unor potențiale proteste. ”Nu este bine ca niște oameni de 50 de ani să țină linia frontului vreme de luni de zile, iar niște tineri sănătoși de 21 de ani să lucreze în construcții în Cehia”, spune un alt ofițer ucrainean, citat de euromaidanpress. ”Ar trebui să fie ca în Israel. Cei care fug de armată să nu aibă dreptul la funcții publice, de a face afaceri și la beneficii sociale”, spune un alt ofițer.
Un profesor de la Universitatea Catolică, Vitalii Rudenky, arată că, în unele școli, numărul elevilor din clasele a 10-a și a 11-1 a scăzut cu 70%, pentru că părinții pleacă din țară. ”Sunt două războaie. Cel de care știm cu toții și cel demografic”. Iar, în acest ritm, Ucraina ar putea rămâne cu o populație de doar 20 de milioane în 2050. Rudenky sugerează că generația ucrainenilor ce au în jur de 20 de ani este ca și emigrată, iar guvernul ar trebui să-și concentreze atenția asupra adolescenților de 14-16 ani, ale căror familii nu au luat încă decizia de a pleca din țară.
Este în joc supraviețuirea țării pe termen lung
Legea care relaxează condițiile plecării din Ucraina pentru tinerii de 18-22 de ani este văzută ca o încercare de a găsi un echilibru între necesitățile militare imediate și supraviețuirea națiunii pe termen lung.
Înainte de anexarea Crimeii și începerea războiului din Donbas, Ucraina avea o populație de aproape 45 de milioane de locuitori. La începutul războiului pe scară largă, în 2022, populația din teritoriile controlate de guvernul de la Kiev era de circa 40 de milioane de locuitori. În 2025, Institutul de Demografie al Academiei de la Kiev arăta că în teritoriile controlate de guvern sunt circa 31,5 milioane de locuitori. Potrivit statisticilor ONU, începând din 2022 și până la începutul anului 2025, au emigrat 6,9 milioane de ucraineni. Rata fertilității în Ucraina a scăzut de la începerea războiului (in 2014), de la puțin peste un copil/femeie, la circa 0,95%. Este mult sub rata de înlocuire în societățile dezvoltate, de 2,1. În Rusia, rata fertilității este de circa 1,4. În Israel, rata fertilității este de 3,06 copii/femeie.
Majoritatea ucrainenilor nu vor să revină în țară
Un sondaj recent al institutului Ifo din Germania arăta că, în cel mai optimist scenariu, 47% dintre refugiații ucraineni din Europa s-ar întoarce în țară odată războiul încheiat, în vreme ce scenariul pesimist indică un procent de doar 3%. Principalul factor care i-ar decide pe ucraineni să revină este restabilirea integrității teritoriale în granițele din 1991 și aderarea la NATO – ambele fiind situații cu un grad destul de mic de probabilitate. Probabilitatea reîntoarcerii pe segmentul bărbaților ucraineni cu vârste de 18-34 este de 26,3%, mai mic decât în cazul femeilor. Este un sondaj care nu confirmă argumentele invocate de guvernul de la Kiev în favoarea legii care relaxează condițiile pentru plecarea din țară a tinerilor cu vârste între 18 și 22 de ani.
Nu știu ce e cu ukrainienii ăștia. Chiar nu pricep cum trebuie să fie lucrurile? Toți ukrainienii tineri trebuie să-și dea viața pentru Ursula von der Leyen și pentru cancelarul Mertz. În loc să facă asta ei emigrează în Germania și în alte țări europene unde beneficiază de o asistență socială mult, mult mai bogată decât orice cetățean al uniunii. Oare, în aceste condiții, nu mai simt ei, ukrainienii cum țara îi cheamă să-și dea viața pentru Germania? Cum pot să reziste ei acestei dulci chemări?