Doar îngrășămintele din Rusia mai rămăseseră nevizate de sancțiuni de către UE, iar acest lucru a funcționat până acum la presiunea fermierilor europeni.
Rușii erau principalul furnizor, acoperind 30% din necesarul agricultorilor. Acest lucru s-a schimbat ieri, când Parlamentul European (PE) a votat pentru introducerea unor suprataxe vamale pentru îngrășăminte și anumite produse agricole din Rusia și Belarus pentru a preveni o potențială amenințare la securitatea alimentară a UE și a limita fondurile ruse pentru războiul său din Ucraina.
PE a votat în favoarea propunerii Comisiei Europene de a crește cu 50% taxele vamale ale UE asupra produselor agricole din Rusia și Belarus care nu făceau obiectul unor suprataxe vamale, conform unui comunicat. Scopul declarat al măsurii este reducerea dependenței UE de produsele din cele două țări, printre care zahărul, oțetul, făina și hrana furajeră.
Textul de lege adoptat de PE prevede taxe vamale de 6,5% pe îngrășămintele importante din Rusia și Belarus, plus suprataxe de 40-45 de euro pe tonă pentru perioada 2025-2026. Aceste suprataxe vor crește la 430 de euro pe tonă până în 2028. În proiectul de lege votat marți, eurodeputații apreciază că veniturile din vânzarea de îngrășăminte din Rusia și Belarus contribuie direct la finanțarea războiului împotriva Ucrainei.
Măsurile propuse vor reduce importurile UE de bunuri vizate semnificativ, fie că provin din cele două țări, fie că sunt exportate direct sau indirect de ele. Se anticipează că asta va duce la o diversificare și mai mare a producției UE de fertilizatori, care în prezent este afectată de prețurile scăzute ale importurilor.
“Continuă să se împuște în picior”
„Europenii continuă, ca întotdeauna, să se împuște în picior”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului , Dmitri Peskov, în conferința sa de presă zilnică, comentând decizia de majorare a taxelor pentru toate produsele agricole provenite din Rusia și Belarus, inclusiv pentru unele tipuri de îngrășăminte chimice. Oficialul rus a afirmat că noile taxe vor avea un impact direct asupra prețurilor și calității produselor de pe piața europeană. Uniunea Europeană va primi îngrășăminte chimice la prețuri mai ridicate și de o calitate mai slabă, întrucât îngrășămintele noastre, inclusiv cele pe bază de azot, sunt de calitate superioară. Peskov a mai susținut că cererea pentru îngrășămintele rusești va rămâne ridicată în alte părți ale lumii.
În timp ce UE suprataxează acum și îngrășămintele provenite din Rusia – cel mai mare furnizor al UE și cel mai mare producător al lumii, este de precizat că industria fertilizatorilor de pe continent abia se mai târâie. Confruntate cu scumpirile accelerate ale gazului și, mai ales, cu o lipsă de predictibilitate în asigurarea pe termen lung a gazului(care contează în proporție de 70% în prețul îngrășămintelor), fabricile de îngrășăminte fie s-au închis, fie merg cu pierderi. România nu face excepție. În prezent, nu mai avem producție locală de îngrășăminte, după ce și ultima fabric funcțională, Azomureș, și-a suspendat activitatea, tot din pricina prețului și disponibilității gazului.
Asta da știre interesantă, pentru că se leagă cu evenimentele petrecute pe la noi.
Cum se știe, un combinat chimic mănâncă gaze și energie electrică în cantități industriale. Fără posibilitatea de a le achiziționa la prețuri rezonabile, nici producția de produse petrochimice nu e fezabilă economic.
Ce au făcut guvernările post-decembriste? Au privatizat aceste domenii (enegetic și extractiv) iar consecințe neplăcute nu au întârziat să apară.
Mai departe judecați voi ce se va întâmpla, pe termen lung, dacă nu ne vom produce singuri mâncarea. Se aude dragi partizani ai europenismului și ai capitalismului de cumetrie? Va ajunge industria europeană „un morman de fiare vechi”? :)
Are sau nu dreptate Jorjescu putinistu?