Sărăcia-i face pe romi să plece din România, comentează France Presse

Comunităţile europene de romi, aflate în centrul disputei privind imigraţia în Franţa, sunt forţaţi de sărăciesă părăsească România şi Bulgaria, cele mai secătuite ţări din Uniunea Europeană.

Aici suntem va nişte vagabonzi. Nu avem de lucru, nu avem nimic”, a spus Gheorghe Ion, unul dintre romii repatriaţi la Bucureşti din Franţa, ca parte a măsurilor de eliminare a taberelor ilegale de romi, măsuri calificate de opinia publică drept rasite şi xenofobe.

Alt rom din România, care a plecat împreună cu familia din Grenoble le-a spus reporterilor AFP: „O stăm acasă dacă găsim de lucru, dar e greu pentru că ţara asta (România – n.red.) e mai săracă” decât Franţa.

România a fost lovită de una din cele mai dure recesiuni economice la nivelul Uniunii Europene, precizează AFP. E preconizat că economia se va contracta şi în 2010, iar guvernul trebuie să iar măsuri drastice, inlusiv reducerea salarilor în sectorul bugetar cu 25% pentru a întruni condiţiile impuse de FMI.

Mulţi români, nu doar de etnie romă, au fost forţaţi să-şi încerce norocul peste hotare, majoritatea îndreptându-se spre Spania şi Italia, iar unii către Franţa. Majoritatea romilor care migrează privin din comunităţi rurale foarte sărace unde sunt probleme majore cu educaţia şi infrastructura.

Cu toate acestea, romii care migrează reprezintă doar o parte mică din numărul romilor din România, estimat între 530.000 şi 2,5 milioane. În Bulgaria, trăiesc între 700.000 şi 800.000 de romi, potrivit estimărilor ONG-urilor şi 350.000, conform datelor oficiale. Aproximativ 450.000 trăiesc în Serbia şi între 350.000 şi 530.000 în Slovacia.

Potrivit AFP, 50.000 de romi ar fi părăsit Bulgaria în ultmii cinci ani, majoritatea clandestin. Asta pentru că, în afara stării de pauperitate, romii au de-a face şi cu respingerea populaţiei majoritare care-i priveşte drept hoţi şi necivilizaţi. Aceeaşi antipatie se regăseşte şi în România unde, potrivit unui studiu ublicat în 2009, 7 din 10 români nu ar dori să aibă un rom între membri familiei.

Atât guvernul de la Bucureşti cât şi cel de la Sofia au lansat programe de lărgire a accesului romilor la educaţie şi serviciile de sănătate şi de luptă împotriva discriminării acestora la locul de muncă. ONG-urile spun însă că nu e de ajuns şi că, aşa cum susţine şi guvernul român, e nevoie de un plan la nivel european care să se adreseze nevoilor minorităţii rome.