Schengen: Resemnare la Sofia, furie la Bucureşti

Subiectul amânării probabile a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a provocat reacţii indignate ale politicienilor români şi o avalanşă de dezbateri în presa din această ţară, arată o analiză publicată de AFP şi preluată de Mediafax.ro. „Subiectul Schengen pare perceput ca o a doua aderare la Uniunea Europeană (UE) în România. El va trebui demistificat”, apreciază un diplomat, amintind că şi alte state din UE nu fac parte din spaţiul liberei circulaţii.

Schengen: Resemnare la Sofia, furie la Bucureşti

Subiectul amânării probabile a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a provocat reacţii indignate ale politicienilor români şi o avalanşă de dezbateri în presa din această ţară, arată o analiză publicată de AFP şi preluată de Mediafax.ro. „Subiectul Schengen pare perceput ca o a doua aderare la Uniunea Europeană (UE) în România. El va trebui demistificat”, apreciază un diplomat, amintind că şi alte state din UE nu fac parte din spaţiul liberei circulaţii.

Subiectul amânării probabile a aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a provocat reacţii indignate ale politicienilor români şi o avalanşă de dezbateri în presa din această ţară, în timp ce la Sofia tema este tratată cu calm şi resemnare, se arată într-o analiză publicată de AFP şi preluată de Mediafax.ro.

„Subiectul Schengen pare perceput ca o a doua aderare la Uniunea Europeană (UE) în România. El va trebui demistificat”, apreciază un diplomat, amintind că şi alte state din UE nu fac parte din spaţiul liberei circulaţii.

Românii cred că regulile jocului s-au schimbat atunci când condiţiilor tehnice impuse altor state care au aderat la Schengen (securizarea frontierelor, procedurile de emitere a vizelor, etc.) s-a adăugat o nouă condiţie: progresele ireversibile în lupta anticorupţie.

„Este vorba despre discriminare sau, din contră, este o preocupare justificată a statelor europene, pentru a impulsiona realizarea de progrese în domeniul justiţiei în România şi Bulgaria?”, scrie AFP.

Membre ale Uniunii Europene din 2007, România şi Bulgaria au transformat aderarea la spaţiul Schengen într-o prioritate naţională pentru 2011. Dar după unele rezerve emise de Olanda, Franţa şi Germania au solicitat un raport. La Sofia, unde s-a vorbit permanent despre o aderare la Schengen în 2011, dezamăgirea este mai redusă decât la Bucureşti, subiectul nereprezentând un centru de interes pentru ziarele din Bulgaria.

Chiar dacă preşedinţia ungară a UE a pledat luni pentru respectarea promisiunilor privind aderarea, speranţele românilor şi bulgarilor de a călători din aprilie fără paşaport, ca şi ungurii, francezii sau germanii, cunosc un declin.

După exprimarea opoziţiei Franţei şi Germaniei, bulgarii au declarat că vor face „tot posibilul” pentru a risipi îndoielile partenerilor lor. Preşedintele român Train Băsescu a denunţat un act de „discriminare”.

„Răspunsul se află între cele două: ei au dreptate, avem încă probleme cu corupţia şi justiţia. Dar ar fi putut să ne spună înainte că vor mai fi şi alte criterii”, afirmă Valentin, un şofer de taxi din Bucureşti.

„Acesta este paradoxul: românii sunt în acelaşi timp de acord cu statele care apreciază că există o problemă cu corupţia şi cu preşedintele care vorbeşte despre discriminare”, consideră Cristian Preda, eurodeputat (din partea majorităţii) şi profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti.

„Românii s-au comportat ca şi cum nu ar exista niciun context politic pentru aderarea la Schengen şi ei descoperă azi că acest context este de mare actualitate”, cu unele state occidentale devenite neîncrezătoare faţă de altele care doresc să adere, consideră Cristian Ghinea, director al Centrului pentru Politici Europene, citat de AFP.

Pentru a ieşi din impas, consilierul preşedintelui Băsescu şi fostul comisar european Leonard Orban pledează pentru „o continuare a pregătirilor tehnice”, alături de o intensificare a demersurilor diplomatice.

Sofia şi chiar şi preşedintele român au respins pista controversată a ministrului român al Afacerilor Externe de a bloca integrarea Croaţiei în UE, ca o formă de represalii.

Analiştii apreciază că România trebuie să dea dovadă de solidaritate pentru a-şi putea reface credibilitatea.

„Clasa politică trebuie să se concentreze pe temele importante, nu pe lupte politice interne, pentru că se pare că există o voinţă a întregii ţări, şi nu doar a câtorva, de a realiza progrese în domeniul justiţiei, luptei împotriva corupţiei”, susţine un diplomat european.

AFP notează că organizaţiile neguvernamentale, judecătorii şi diplomaţii consideră că aplicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare a condus la ameliorări semnificative chiar dacă sunt necesare alte progrese.

În Bulgaria, numărul persoanelor inculpate pentru fapte de corupţie la nivel înalt a crescut, în timp ce în România, Parchetul anticorupţie funcţionează „în mod convingător”, potrivit Bruxelles-ului. Ameninţată de către parlamentari, agenţia română care urmăreşte îmbogăţirea ilicită a aleşilor şi a funcţionarilor a fost salvată graţie MCV şi susţinerii preşedintelui Traian Băsescu, apreciază analiştii, scrie AFP.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.

@2025 Cotidianul.ro. Toate drepturile rezervate