Schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private

Finalul de an aduce o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuințe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de…

De (C.C.)
Schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private

Finalul de an aduce o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuințe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de…

Finalul de an aduce o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuințe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spații, transmite Mediafax.

Astfel, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizații de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică.

Pentru clădirile publice, această obligație era deja valabilă încă de la finalul lui 2018.

Deși nu există o definiție unitară la nivel european, vorbim despre „o clădire cu performanță energetică foarte ridicată, care are o reducere substanțială a consumului de energie pentru servicii energetice. Simplu spus, fără să ai nicio diminuare de confort termic, cantitatea de energie necesară a fi consumată în clădire este mai mică cu cel puțin 60% față de o clădire obișnuită, iar un procent important din consumul de energie trebuie să provină din surse regenerabile (energie fotovoltaică sau eoliană), pompe de căldură sau agent termic din sistemul centralizat de încălzire, în perspectiva eficientizării și decarbonării acestuia”, explică Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă.

În legislația națională, clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este acea „clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021”.

Performanță energetică înseamnă necesarul de energie pentru a răspunde nevoilor legate de utilizarea normală a clădirii – necesități care includ, în principal, încălzirea, apa caldă menajeră, răcirea, ventilarea și iluminatul. Pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 și după 2051, procentul obligatoriu de energie din surse regenerabile se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

Totodată, primarii localităților cu mai mult de 5.000 de locuitori trebuie să elaboreze planuri locale multianuale pentru creșterea numărului de clădiri noi și existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferențiate în funcție de zonele climatice și de funcțiunile clădirilor.

Clădirile reprezintă un segment esențial al politicii UE privind eficiența energetică, deoarece ele sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie și pentru o mare parte din emisiile de dioxid de carbon (CO2). Comisia Europeană și-a impus ca obiectiv ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2050, ceea ce necesită decarbonarea sectorului clădirilor.

Directiva privind performanța energetică impune statelor membre să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, atât în cazul clădirilor noi, cât prin renovarea clădirilor existente.

„Renovarea clădirilor vechi pentru a le aduce la standardul nZEB este crucială, pentru că ele reprezintă cea mai mare parte a parcului imobiliar, iar cele mai multe vor fi în folosință și în 2050. În România, renovarea extinsă este cu atât mai importantă, dat fiind că cele mai multe clădiri sunt vechi și într-o condiție mult mai precară ca în vestul Europei”, mai declară Radu Dudău.

Sectorul construcțiilor va trebui să se adapteze rapid noilor provocări, neavând suficientă experiență și resurse umane în acest moment.

„E un domeniu în care trebuie să formăm competențe, personal calificat – fie că vorbim de proiectanți, arhitecți, ingineri, muncitori etc. Așadar, e o zonă care necesită pregătire și investiții, dar care va putea absorbi foarte multă forță de muncă. Vor exista ample fonduri europene disponibile pentru programe de educație, calificare sau reconversie profesională în acest domeniu”, conchide coordonatorul proiectului România Eficientă.

Distribuie articolul pe:

8 comentarii

  1. Surse regenerabile ?,Cu ce se incalzesc romanii ,din cauza preturilor mari la energie electrica,gaze,lemne [si pe care oricum le dam la alti aproape gratis sa le foloseasca.]: cu cauciuc,haine vechi,incaltaminte, ulei uzat de masina[care este foarte toxic],pacurina si tot felul de combustibil rezidual care se vinde la benzinarii cu 2 roni litru.S-au inventat de romani tot felul de instalatii mai rudimentare sau mai sofisticate de ardere a combustibililor reziduali.Arderea nu este completa si fumul in loc sa se ridice in sus se lasa spre pamant si il inhaleaza lumea.Aceleasi combustibil il folosesc si termocentralele,intrucat cele mai multe cariere de carbune s-au inchis.IN Romania se vand si centrale second, aduse din occident pe ulei uzat de masina etc.Cand lumea facea focul cu lemne era un miros placut in aer, fumul se idica in sus,pe cand fumul de acum te sufoca,te racaie pe gat ,iti da senzatia de greata.Din aceasta cauza orasele si satele sunt acoperite de fum,de cativa ani

  2. La cladirile cu pereti de grosimi mari izolatia are o eficienta slaba. Pe de alta parte , cantitatea de caldura depinde de masa, deci o parte din consum merge in masa cladirilor, va exista oricum un consum . Etansarea are inconvenientul ca umiditatea creste in incaperi, mai ales in cele mici, iar aerul poate sa absoarba o cantitate fixa de vapori de apa, in functie de temperatura. Cand cantitatea de vapori de apa din aer(din respiratie, gatit, spalat, uscat rufe, udat plante etc) depaseste valoarea respectiva, se ajunge la saturatie, iar surplusul se condenseaza pe pereti in zonele mai reci(la colturi sau unde circulatia aerului este redusa), Condensul duce la aparitia mucegaiului. Solutiile sunt aerisirea mai des(deci tot se pierde caldura) si locuinte cu incaperi spatioase(volum mare de aer).Pe de alta parte, primavara si toamna este posibil ca izolatia sa impiedice incalzirea naturala, de la soare, a cladirilor. Ar fi nevoie deci de studii si calcule de specialitate verificate in practica , afirmatii facute de amatori care vor fonduri sunt destule .

  3. Si din ce bani? Pe cinstite n-am! Decât dacă da UE
    Si ce te faci comunele alea in care zeci de copii sunt cam flămânzi?

    Ba voi ajutati mai din greu decât ceascs

  4. “adică să aibă un consum de energie aproape egal cu Zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică.”
    Dacă consumul de energie al clădiri, locuinței este Zero (mă rog aproape) de ce mai trebuie resurse de enegie regenerabile???
    Dacă noi stateam pe bloc minute în șir și roteam antena de Ungaria , iar cineva din casă stătea ieșit pe geam cu privire în televizor să anunțe dacă se vede ceva, până s-a făcut praf hidroizolația, generațiile care vor arunca acopeșirurile atât de greu incropite și vor roti pe bloc eoliana și celula solară după cum bate vântul și se rotește soarele. Pentru energie.
    După clădiri, Atenție! urmează reglementări stricte și pentru oamenii care sunt rezidenți în UE să ajungă să trăiască cu consum de mâncare aproape zero.

  5. Textul se refera strict la performanta energetica a cladirilor si este corect. Unii nu vor sa inteleaga schimbarea si fac comentarii de 2 bani cu referiri in papusoi.

    Atrag atentia asupra exprimarii gresite de genul „procent de 30%” fata de „procentaj de 30%”. O eroare de exprimare mult prea des intalnita in presa si nu numai. Procentul este unitatea de masura, procentajul este cantitatea de procente. Este ca si cum ai spune „un metru de 5 m” sau „un kg de 10 kg”. Deci, daca se spune „un procent…trebuie sa provina…” inseamna 1%. Ceea ce este departe de cei 30% care se prevad in legislatie pentru contributia din surse regenerabile.

  6. Frunza verde de Dudau, o sa fie si mai… bine. Baaa ametitilor, prima conditie pentru cladiri este rezistenta, stabilitatea si durabilitatea! Cat injurati voi cladirile ” comuniste „, va garantez ca cele mai multe vor rezista unui cutremur major, spre deosebire de blocurile de fite, care vor suferii avarii structurale, cu toata eficienta lor energetica.

  7. MAAAI MUUULTEEEE REGULI ABERANTEEE SI MUUULT MAAAI MULTI BAAANI DE DAAAAT PUTERILOR ORWELLIENE ALE NOII ORANDUIRI GLOBALE !!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.