Conducerea BNS a transmis, luni, o scrisoare deschisă preşedintelui Nicuşor Dan, premierului Ilie Bolojan, ministerelor Apărării şi Economiei prin care cere clarificări despre o sursă de finanţare ignorată de autorităţi, dar prevăzută în lege şi anume fondurile care ar trebui să fie investite în economia României şi care să genereze noi locuri de muncă, prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă nr. 124/2023, privind achiziţiile din domeniul apărării şi securităţii.
”În contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare promovate de Guvernul României care include: creşteri de taxe şi accize, diminuarea sporurilor pentru sectorul bugetar, tăierea burselor pentru elevi, eventualele comasări şi desfiinţări de instituţii publice, dar şi reduceri de posturi, Blocul Naţional Sindical (BNS), confederaţie sindicală reprezentativă la nivel national, atrage atenţia asupra unei surse de finanţare ignorate de autorităţi, dar prevăzută clar de lege”, prevede scrisoarea semnată de preşedintele BNS, Dumitru Costin.
El a precizat că este vorba despre fondurile care ar trebui să fie investite în economia României şi care să genereze noi locuri de muncă, venituri bugetare şi creştere economică prin mecanismele de cooperare tehnologică şi industrială prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă nr. 124/2023, privind achiziţiile din domeniul apărării şi securităţii.
Conform acestei OUG, Agenţia Română de Cooperare Tehnologică şi Industrială pentru Securitate şi Apărare (ARCTIS) este instituţia responsabilă cu promovarea şi implementarea acordurilor de cooperare tehnologică şi industrială aferente contractelor de achiziţii publice de tehnică militară care depăşesc pragul de 10 milioane de euro fără TVA. Sunt exceptate doar contractele atribuite în baza unor proceduri derulate de către agenţii şi structuri din cadrul UE şi NATO.
”Legea prevede clar: la fiecare contract, ARCTIS – împreună cu Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului (MEDAT) şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), la propunerea autorităţii contractante – trebuie să asigure încheierea unui acord prin care statul român să beneficieze de o contribuţie financiară între 20% şi 100% din valoarea contractului. Acest mecanism funcţionează ca o clauză de tip offset, uzuală în practica internaţională privind achiziţiile militare”, a explicat Dumitru Costin.
El a precizat că potrivit ordonanţei respective acordul de cooperare tehnologică şi industrială se semnează, în prealabil semnării contractului de achiziţie publică, cu fiecare dintre operatorii economici calificaţi şi selectaţi să participe la ultima etapă a procedurii de atribuire, în termen de 30 de zile calculat de la data transmiterii invitaţiei de participare de către autoritatea contractantă.
”În condiţiile în care Guvernul anunţă aproape săptămânal , într-un ritm nemaiîntâlnit, noi contracte pentru achiziţii de tehnică militară (regăsite în subsolul acestei scrisori) – fără să existe nicio informare publică despre acordurile de cooperare aferente – BNS solicită public următoarele clarificări:
Câte contracte de achiziţie de tehnică militară au fost încheiate de la intrarea în vigoare a OUG nr. 124/2023?
În câte cazuri ARCTIS a propus CSAT şi a încheiat acorduri de cooperare tehnologică şi industrială?
Ce sume au revenit, în urma acestor acorduri, în economia României sub formă de investiţii şi transferuri de tehnologie?”, a mai transmis conducerea BNS.
De asemenea, în scrisoarea deschisă, conducerea BNS mai întreabă dacă au fost evaluate achiziţiile militare anunţate în ultimele luni şi în ce măsură se impune, pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate ale României, încheierea de acorduri de cooperare tehnologică şi industrială pentru aceste achiziţii.
Totodată, BNS mai doreşte să ştie ce planuri de implementare are ARCTIS în acest sens şi ce control exercită statul român – prin CSAT şi Guvernul României – asupra îndeplinirii acestui mecanism.
”În lipsa unor răspunsuri clare, BNS consideră că Guvernul României adoptă măsuri de austeritate pentru populaţie, în timp ce evită să aplice propriile reglementări menite să aducă venituri semnificative la bugetul de stat!”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
La finalul documentului sunt trecute contracte pentru achiziţi de tehnică militară. Este vorba de achiziţie sisteme antiaeriene SHORAD-VSHORAD, achiziţie 246 de Maşini de Luptă ale Infanteriei (MLI), achiziţie sistem armament individual (SAI) tip NATO, achiziţii de corvete şi rachete, achiziţii de nave de patrulare maritimă (OPV), achiziţia unui nou sistem Patriot, achiziţia a 94 de bucăţi Piranha 5,a a 5 vehicule blindate 4X4 VAMTAC ST5.
Bolojan tace pentru ca si el are multe schelete in dulap ,este precum asociatul sau Anastasiu !!!
Sunt cunoscute acestea , urmează sa se prezinte public , speram sa nu fie prea tarziu si sa aiba timp sa -si pună in aplicare intentiile (masurile) păguboase pentru romani si pentru. tara noastra !!!