Cinci scrisori semnate de Avram Iancu, din care una adresată împăratului Franz Iosif, dar neexpediată, precum şi cea considerată a fi ultima scrisă de „Crăişorul munţilor”, pot fi văzute în premieră, pe durata lunii august, în cadrul unei mini-expoziţii vernisate marţi la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia.
În anul bicentenarului naşterii lui Avram Iancu, muzeul din Alba Iulia a organizat mai multe expoziţii dedicate „Crăişorului munţilor”, pentru cea din luna august fiind alese cinci scrisori aflate în patrimoniul muzeului din anul 1929 şi care ne oferă şansa să-l privim pe acesta în diferitele perspective care-i compun personalitatea, după cum a afirmat istoricul Dragoş Ursu.
„Sunt cinci scrisori, trei din timpul revoluţiei (de la 1848/1849 – n.r.), ele au fost şi cele mai publicate, reluate în toate colecţiile documentare, iar două din anii următori revoluţiei, din a doua parte a vieţii lui Avram Iancu”, a spus, marţi, la vernisaj, Dragoş Ursu.
Prima scrisoare, datată 21 decembrie 1848, cuprinde instrucţiunile lui Avram Iancu privind anchetarea prizonierilor, care ne arată imaginea unui lider revoluţionar responsabil faţă de prizonieri, pentru care dă instrucţiuni să fie trataţi cu omenie, şi intransigent faţă de corupţie.
Este un text olograf scris în limba română, cu caractere latine: De la Prefectu Instrucţiune
1. Mărturiile cu toată solemnitatea să se joare* (ceară – n.r.)
2. Nici invinuitu, nici mărturia nu trebue altmintrelea tractată de câtu cu blândeţe.
3. Cellu mai mic semnu de prepusu de a primi mituire să nu aud, la care punct a vă aduce aminte în numele cinstei voastre vă provocu.
4. Curgerea comisiunii la ascultarea martorilor şi a învinovăţiţilor să fie verbală.
5. Cei vinovaţi să se pue in padia** (pază – n.r.) în case cinstite la români în Abrud, până voi căpăta raportare.
6. Cu toate puterile să fiţi a răspândi o idee de blândă tractare în acest lucru cu ungurii. Câmpeni 21 Dec 1848 Avram Iancu Prefect”
Scrisoarea fost publicată iniţial de Silvestru Moldovan, în numărul de debut al seriei „Documente privind mişcările românilor din anii 1848/49”, din „Gazeta Transilvaniei”, nr. 120/1891.
Avram Iancu, conducător al Revoluţiei române din Transilvania de la 1848/1849, supranumit ‘Crăişorul munţilor’, s-a născut în anul 1824, într-o familie de moţi înstăriţi din Vidra de Sus. A urmat Liceul piariştilor din Cluj şi apoi Facultatea de Drept (1844-1846). După absolvire a devenit cancelist (practicant) la Tabla Regească (Instanţa Supremă) din Târgu-Mureş, promovând în 1848 examenul de avocat.
Avram Iancu a încetat din viaţă la 10 septembrie 1872, la Baia de Criş, şi a fost înmormântat la Ţebea, lângă ”Gorunul lui Horea”.
2024 a fost instituit,,prin lege, ca fiind „Anul Avram Iancu”
Titlul îmi evoca filmele istorice românești, din anii de tristă amintire, în care toate personalitățile istoriei noastre, începând cu Burebista, acționau ca niște membri PCR. Acuma toate „luptau împotriva corupției și construiau statul de drept”
Intransigentii ăştia bag eu seama „că cam” toţi au avut accident la doage! Unii au luat-o razna prin păduri, alţii au luat-o razna pe şosele băgând motocicliştii-n spitale.
Acum avem internet și acces instant la orice informație, dar cei mai mulți nu știu că suntem sub ocupație străină, furați, exploatați și înlocuiți de un sistem criminal.