„Se impune sesiune parlamentară extraordinară…”

O sesiune parlamentară extraordinară în prima jumătate a lunii ianuarie pentru adoptarea Legii dării în plată s-ar justifica din plin, este de părere deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir, care a iniţiat proiectul legislativ împreună cu avocatul Gheorghe Piperea, potrivit Bursa.

Domnia sa a anunţat, încă de la finalul anului trecut, că „se impune” sesiune parlamentară extraordinară în vederea reanalizării şi adoptării acestei legi, care a fost retrimisă în Parlament de preşedintele Klaus Iohannis, cu câteva zile înainte de Crăciun şi, respectiv, de intrarea în vacanţă a parlamentarilor.â

„În ultimele două săptămâni, numai în judeţul Cluj un om s-a mutat efectiv în pădure după ce i s-a executat casa, iar altul s-a spânzurat ieri dimineaţă (n.r. 29 decembrie 2015)”, scria deputatul pe pagina sa de Facebook, în 30 decembrie, anul trecut.

Domnia sa a adăugat: „Eu cred că trebuie să preîntâmpinăm astfel de situaţii, iar o sesiune parlamentară extraordinară în prima jumătate a lunii ianuarie s-ar justifica din plin!”

Legea dării în plată, care presupune ştergerea întregului credit odată cu cedarea casei puse garanţie, în favoarea băncii, a produs un adevărat război între sistemul bancar (inclusiv BNR), pe de o parte, şi iniţiatori şi consumatori, pe de altă parte.

Adversarii s-au acuzat reciproc, ajungându-se la ameninţarea cu DNA-ul şi la dezvăluirea unor credite pe care le au diverşi reprezentanţi ai ambelor părţi.

Şeful statului consideră că actele normative trebuie să fie clare şi lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor.

În cadrul documentului prin care Klaus Iohannis motivează retrimiterea Legii în Parlament se arată: „Principiul dării în plată (datio in solutum) este un principiu economic şi juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor şi debitor.
Apreciem că aplicarea acestui concept în legătură cu instituţia creditului ipotecar este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituţiei dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, ceea ce ar asigura premisele unor raporturi de creditare bazate pe sustenabilitate în evaluarea valorilor economice.

Aşadar, darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relaţia dintre creditor şi debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime”.

Iniţiatorii legii apreciază poziţia abordată de preşedinte ca fiind una echilibrată. Atât Cătălin Zamfir, cât şi Gheorghe Piperea evidenţiază că fondul comunicării este reprezentat de afirmaţia şefului statului potrivit căreia legea este bună şi binevenită, în condiţiile în care s-a pornit de la declaraţii conform cărora iniţiativa ar fi anticonstituţională şi antinaţională, fiind în măsură să provoace un risc sistemic.

Singurul aspect negativ este că promulgarea legii va mai întârzia câteva luni, ne-au spus cei doi iniţiatori.
Împrumutaţii solicită Parlamentului să nu cedeze presiunilor bancherilor, să ancheteze modul în care au fost acordate creditele „care i-au determinat pe reprezentanţii BNR şi ARB să lupte cu atâta înverşunare împotriva Legii dării în plată”, să depolitizeze ANPC şi să-l treacă sub controlul propriu şi, în măsura în care aparatul legislativ o permite, să demită conducerea BNR şi să verifice modul în care aceasta a supravegheat operaţiunile de creditare de pe teritoriul României.

Totodată, clienţii împru mutaţi în franci elveţieni (CHF) solicită o întâlnire premierului Dacian Cioloş.

În 22 decembrie, primul ministru şi vicepremierul Costin Borc au discutat cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la sediul BNR.
După întâlnire, Dacian Cioloş a declarat: „Am anunţat în urmă cu o lună că vrem să lucrăm dincolo de implementarea programului de guvernare pe acest an, vrem să lucrăm pe o viziune de dezvoltare economică pe termen mediu, pe termen lung. O să avem discuţii inclusiv cu partidele parlamentare pe acest lucru, pentru că am vrea să ajungem la ceva ce poate fi asumat la nivel naţional, fără să avem pretenţia că noi o să facem totul”.

Deşi au existat informaţii că, în cadrul discuţiilor, cei doi ar fi abordat şi tema Legii privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilului ipotecat, premierul Cioloş a spus că nu a discutat cu Isărescu pe acest subiect, răspunzând unei întrebări.

În cadrul solicitării pe care clienţii împrumutaţi în CHF au adresat-o domnului Dacian Cioloş, debitorii au subliniat: „Atât sistemul bancar, cât şi BNR se situează net împotriva intereselor economice ale cetăţeanului de rând, debitorul bancar fiind abuzat constant, fără a beneficia, în momentul de faţă, de vreo protecţie în faţa acestor abuzuri. Considerăm că a venit momentul ca interesul cetăţeanului să nu mai fie sacrificat în baza unor argumente nefondate şi vădit părtinitoare pe care BNR le lansează consecvent în spaţiul public”.
La un an de când cursul CHF/leu a explodat, clienţii cu credite în moneda elveţiană consideră, pentru prima dată, că relaţia client-bancă s-ar putea echilibra, prin promulgarea Legii dării în plată.

„Debitorii bancari au nevoie disperată ca această lege să fie promulgată în forma în care a fost votată de către Parlament sau cu mici modificări ce ţin de tehnica legislativă. Orice amânare, orice modificare înseamnă girarea de către autorităţi a continuării abuzului fără limite pe care băncile îl practică în România de ani de zile!”, apreciază debitorii, continuând: „Domnule Cioloş, (…) ne-aţi făcut promisiunea (n.r. în cadrul unei emisiuni televizate) că veţi asculta şi punctul nostru de vedere, al debitorilor în franci elveţieni. Este un gest de normalitate în luarea oricărei decizii în probleme care privesc mai multe părţi: să fie ascultate toate părţile. În acest moment, Legea dării în plată a devenit, din perspectiva noastră, şi o chestiune crucială din punct de vedere al importanţei şi urgenţei cu care trebuie adoptată, cu ascultarea tuturor părţilor implicate.
Aşadar, va rugăm să ne confirmaţi oficial diponibilitatea dumneavoastră pentru o întâlnire cu reprezentanţii noştri, domnul Alin Iacob, preşedinte AURSF (Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare), membru al EBA Banking Stakeholder Group, membru al Grupului Comisiei Europene al Utilizatorilor de Servicii Financiare şi cu lideri ai GCCC (Grupul Clienţilor cu Credite în CHF)”.

Anul trecut, singura lege promulgată care i-ar fi putut ajuta pe împrumutaţii ce nu-şi mai pot plăti ratele a fost cea care priveşte insolvenţa persoanelor fizice. Aceasta ar fi urmat să fie aplicată de la începutul acestui an, însă, în ultimele zile ale lui 2015, intrarea ei în vigoare a fost amânată pentru un an, printr-o Ordonanţă de Urgenţă. Printre motivaţiile reprezentanţilor Executivului se numără atât nefinalizarea normelor de aplicare, cât şi lipsa de specialişti în domeniu.