Se însănătoșește economia? O veste bună de la BNR

În perioada ianuarie – martie 2023, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5 miliarde de euro, comparativ cu 5, 429 miliarde de euro în perioada ianuarie – martie 2022, conform datelor BNR. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 150 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 578 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 148 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 155 milioane euro. Aceste informații primite de la BNR sunt surprinzătoare pentru că deficitul nu s-a adâncit, cum am fost obișnuiți ani de zile, ci s-a diminuat. Ceea ce e un lucru îmbucurător pentru că principalele probleme ale economiei românești sunt adâncirea deficitelor (consumăm mai mult decât putem producem, cumpărăm mult de afară și în felul acesta iese valuta din țară).

Această veste bunicică de la BNR vine la pachet cu una de la Institutul Național de Statistică și anume că deficitul balanţei comerciale înregistrat de România în primul trimestru al acestui an a fost de 6,082 miliarde de euro, în scădere cu 399,7 milioane euro (-5,6%) faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, a anunțat Institutul Național de Statistică.

Datele referitoare la deficitul de cont curent ne arată că economia românească suferă întrucât nu are capacitatea să producă atâtea bunuri și servicii pe cât este de mare cererea și din acest motiv mulți dintre noi apelăm la importuri. Sperăm că aceste diminuări ale deficitelor se devină trend și astfel putem vorbi de o însănătoșire ușoară, dar sigură, a economiei românești.

Până la izbucnirea pandemiei, deficitul de cont curent se adâncea lună de lună punând în mare dificultate finanțele țării. Mare parte din această adâncire a fost cauzată de măsurile populiste pe care diversele guverne, începând de la Cioloș încoace, le-au luat și anume creșteri de salarii și pensii într-un ritm cu mult peste cel al creșterii economice anuale. Românii au avut mai mulți bani la dispoziției și, cum cultura economisirii este încă la un nivel redus, sumele s-au dus în consum, inclusiv în bunuri de import. Astfel, ani de-a rândul românii au sprijinit industriile și agricultura altor state.

Ca să acopere deficitele, România trebuie să apeleze la împrumuturi, inclusiv la cele externe, pentru că nu poate acoperi finanțarea din veniturile pe care le încasează.

O veste mai puțin plăcută este aceea că îndatorarea a crescut. În perioada ianuarie – martie 2023, datoria externă totală a crescut cu 10,162 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 107,274 miliarde de euro la 31 martie 2023 (69,3 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 9,8 la sută față de 31 decembrie 2022. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2023 nivelul de 47,449 miliarde de euro (30,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,3 la sută față de 31 decembrie 2022.