Secretele din clădirea care nu spune niciodată totul: Minunile discrete ale ICI

  Înființat în 197o, ICI București a reușit să supraviețuiască tuturor schimbărilor politice, economice și tehnologice și să rămână relevant într-un domeniu în care ritmul schimbării este amețitor.

Adrian Victor Vevera, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, vorbește într-un interviu acordat Cotidianul.ro despre minunile pe care le fac angajații instituției într-o discreție pe care ar trebui să o învețe mulți.

„Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică s-a înființat acum 56 de ani. De atunci există aici constant. Facem cercetare și dezvoltare și, de patru-șase ani, avem și competențe pe zona de comunicații. Acoperim tot ce înseamnă zona de IT”, spune directorul general Adrian Victor Vevera.

ICI București funcționează sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, dar fără finanțare directă de la buget.

„Nu folosim fonduri publice. Ne câștigăm veniturile din participarea la competiții interne și internaționale. Suntem în competiție și în licitații publice cu companii mari din IT și am avut succes pentru că soluțiile pe care le-am propus au fost mai bune, mai inovatoare.”

Într-o perioadă în care instituțiile publice sunt adesea asociate cu inerția și birocrația, ICI pare să funcționeze după reguli diferite.

„Suntem în competiție exact ca orice companie. Avem aceleași obligații, aceleași taxe și, poate, chiar mai puține drepturi. Plătim impozite pe profit și pe clădiri”.

Infrastructura națională dedicată inteligenței artificiale

Directorul institutului vorbește cu mândrie despre cel mai important proiect câștigat recent: infrastructura națională dedicată inteligenței artificiale.

„Este prima infrastructură de AI din România. Noi suntem hosting entity. Este un proiect european pe care l-am câștigat într-o competiție. Vom găzdui, construi și opera această infrastructură.”

Miza este uriașă.

„Uniunea Europeană încearcă să reducă decalajul față de ceilalți competitori din piața AI și să crească rata de adopție a inteligenței artificiale în societățile europene.”

Iar România încearcă să nu rateze momentul.

„Dacă nu ești la masa aceasta a inteligenței artificiale, nu mai faci parte din economia digitală a prezentului apropiat și a viitorului.”

ICI dezvoltă și proiecte de blockchain, o tehnologie pe care directorul institutului spune că publicul o înțelege greșit.

„Multă lume asociază blockchainul exclusiv cu Bitcoinul. Bitcoinul este doar o mică parte din ceea ce poate face această tehnologie.”

Institutul a dezvoltat inclusiv proiecte de securizare și trasabilitate digitală.

„Blockchainul poate da trasabilitate, vizibilitate, poate funcționa ca un sigiliu digital.”

Un alt domeniu important este securitatea cibernetică.

„Avem laborator de forensic care acoperă partea de analiză digitală și aplicații dezvoltate pentru securitate cibernetică.”

Explicația despre forensic vine într-o formulă simplă și memorabilă: „Așa cum într-un film polițist criminaliștii caută urme și amprente, la fel facem și noi în spațiul digital.”

ICI este implicat și în proiecte NATO.

„Avem proiecte internaționale cu NATO. Unul dintre ele este Cyber Range pentru sectorul energetic din Azerbaidjan.”

În paralel, institutul administrează registrul național al domeniilor .ro.

„Baza de date a domeniilor.ro are mii de atacuri și incidente pe zi. Asta înseamnă echipe care răspund permanent, zi și noapte.”

Directorul explică și costurile din spatele unui sistem aparent invizibil pentru utilizatorii obișnuiți.

„Oamenii cred că doar intră pe internet și gata. Dar în spate sunt echipe, infrastructură, securitate cibernetică și mentenanță permanentă.”

În ultimii ani, institutul s-a deschis tot mai mult către elevi și studenți.

„Vin grupuri Erasmus, elevi din Franța, Grecia, elevi și studenți din toată țara. Suntem pe harta obiectivelor care trebuie vizitate pe zona de tehnologie.”

Laboratoarele de realitate virtuală și AI sunt printre cele mai căutate.

„Avem laboratoare de realitate virtuală, forensic și inteligență artificială. Copiii vin, pun ochelarii VR, văd aplicațiile și pun întrebări care, uneori, generează idei noi.”

În interiorul institutului, coexistă două lumi: veteranii informaticii românești și generația nativilor digitali.

„Avem doi angajați care sunt aici din momentul înființării institutului.”

Cei doi au prins începuturile informaticii românești și lucrează încă în institut.

„Au venit cu repartiție guvernamentală și sunt aici de peste 50 de ani. Sunt cercetători științifici de gradul 1 și au dreptul ca, annual, sa-și prelungească activitatea”.

În același timp, aproape 70% dintre angajați au sub 30 de ani.

„Este o infuzie de tinerețe și de energie.”

Mulți dintre ei ajung aici prin internshipuri și aleg să rămână.

„Tinerii vor să lucreze pe blockchain, AI, realitate augmentată, forensic, cybersecurity. Vor experiență reală și proiecte mari în CV.”

Deși institutul produce proiecte strategice, directorul recunoaște că ICI a fost mult timp prea discret.

„Zona de cercetare nu a fost una care să dorească să iasă în lumina reflectoarelor.”

Și poate tocmai asta este una dintre marile surprize ale acestui loc: într-o clădire veche de 50 de ani, aparent banală pentru cei care trec zilnic pe lângă ea, funcționează un institut care încearcă să țină România conectată la viitorul tehnologic al lumii.

„Tehnologia se schimbă la mai puțin de șase luni. Dacă nu ții pasul, dispari.”