Secretul prin care creierul păstrează amintirile intacte

Memoria nu funcționează ca un simplu depozit de informații. Creierul adaptează permanent modul în care stochează și actualizează experiențele. Aceasta este cea mai recentă descoperire a neurologilor care arată cum funcționează creierul, dar și care sunt factorii care decid. Ea ar putea deschide noi direcții de cercetare pentru afecțiunile neurologice în care aceste mecanisme sunt afectate.

Mecanismul prin care creierul adaugă informații noi peste amintirile existente, fără să le amestece, a fost identificat de o echipă de cercetători din Spania. Descoperirea ar putea fi de mare ajutor la înțelegerea memoriei umane, scriu jurnaliștii de la Euronews.com.

Cum reușește creierul să păstreze ordinea amintirilor

V-ați întrebat vreodată cum poate creierul să-și amintească exact evoluția unui loc sau a unui eveniment, fără să amestece etapele? De exemplu, dacă în cartierul dvs. apare un șantier, puteți păstra în memorie imaginea inițială a locului, perioada lucrărilor, dar și forma finală a construcției. Sau dacă v-ați întâlnit cu o prietenă care și-a schimbat total lookul. Creierul recunoaște schimbarea, dar nu șterge din memorie aspectul schimbat. Se întâmplă la fel și în cazul fotografiilor. Recunoașteți imaginile vechi, așa cum le-ați întâlnit prima dată, deși poate multe locuri sau persoane s-au schimbat.

Situația e cu atât mai surprinzătoare cu cât, deși aceste experiențe sunt legate între ele, creierul reușește să le stocheze separat.

Cercetarea realizată de oamenii de știință de la Institutul de Neuroștiințe din Spania, în colaborare cu alte două instituții de profil, oferă o explicație pentru acest fenomen. Studiul, publicat în revista științifică PLOS Biology, arată că un mecanism aflat într-o regiune a creierului numită hipocamp ajută la actualizarea amintirilor fără a le altera pe cele deja existente.

Creierul adaptează informațiile

Hipocampul este cunoscut pentru rolul său esențial în formarea memoriei. În interiorul său se află o structură denumită „girus dentat”. Aceasta este responsabilă de procesarea noilor experiențe. Cercetătorii au descoperit că anumite tipuri de neuroni din această zonă acționează ca niște „regulatori”. Aceștia controlează activitatea altor celule nervoase și influențează modul în care sunt integrate informațiile noi.

Pentru a înțelege mai bine mecanismul, oamenii de știință au efectuat experimente pe șoareci. În acest scop, le-au modificat nivelul de inhibiție neuronală din girusul dentat. Rezultatele au arătat că, atunci când această inhibiție era redusă, animalele puteau recupera mai ușor amintirile și prezentau o capacitate mai detaliată de rememorare.

Totuși, cercetătorii subliniază că nu există o formulă universală. Nivelul optim de inhibiție depinde de cantitatea de informații pe care creierul trebuie să o gestioneze. În situațiile în care creierul are parte de puține date noi, o inhibiție redusă poate favoriza memorarea și recuperarea informațiilor. În schimb, atunci când volumul de informații crește considerabil, creierul trebuie să găsească un echilibru pentru a evita suprasolicitarea și confuzia.

Noi direcții de cercetare pentru afecțiuni neurologice

Concluzia studiului este că memoria nu funcționează ca un simplu depozit de informații. Creierul adaptează permanent modul în care stochează și actualizează experiențele, folosind mecanisme flexibile care decid când să consolideze o amintire veche și când să facă loc unor informații noi.

Descoperirea contribuie la o mai bună înțelegere a proceselor de memorie. De asemenea, ea ar putea deschide noi direcții de cercetare pentru afecțiuni neurologice în care aceste mecanisme sunt afectate.