Șefa Curții de Apel susține că judecătoarea Panioglu a primit ilegal bani de chirie

„În timp ce invocă exigențe morale, a lansat în spațiul public acuzații care nu sunt factuale. O să prezentăm factorul declanșator al conflictului”, a început Arsenie discuția despre Panioglu.

Președinta CAB a explicat că Panioglu ar fi cumpărat un apartament în 2011. Cu toate acestea, judecătoarea ar fi cerut achitarea unei chirii de către Curte până în 2015.

„Când CAB a sistat plata chiriei, judecătoarea a atacat decizia în instanță. Conduita vorbește de la sine despre prăpastia dintre vorbe și fapte. Nu putem fi deontologi doar în ceea ce îi privește pe alții”, a acuzat Arsenie.

Mai apoi, șefa CAB a acuzat faptul că Panioglu a fost violentă verbal și fizic cu colegii. Ea invocă un document prin care 22 de jucători au refuzat să colaboreze cu Panioglu. A explicat de ce judecătoarea a fost sancționată disciplinar. „ Doamna Panioglu a fost sancționată disciplinar pentru că a inserat aprecieri care sugerau fapte penale ale unor procurori, depășind limitele sesizării.”

Ulterior, Arsenie a invitat informaticianul instituției, care a pornit o înregistrare în care Panioglu ar striga.

„Îl apărați? Ce își retrage clientul dvs? E logic, doamna avocat? Doamna avocat, vreți să vă trimitem la cursuri de drept? Când se face procedura civilă, în ce an? Răspundeți! Ce își retrage?”

Judecătoarea Panioglu a vorbit despre modul în care dosarele importante ar ajunge să se prescrie. Declarațiile au fost făcute la postul Euronews, în contextul discuțiilor generate de documentarul Recorder despre problemele din justiție.

Jurnaliștii Recorder au cercetat timp de un an și jumătate modul în care au fost „îngropate” marile dosare de corupție. Documentarul are două ore și crearea acestuia a durat un an și jumătate.

Ce prezintă documentarul Recorder despre Curtea de Apel București:

• Recorder a urmărit mai multe dosare de corupție celebre care au fost influențate decisiv prin astfel de permutări și arată cum au fost tergiversate aceste cazuri pentru a se ajunge la prescripție și pentru a-i scăpa pe inculpați de răspunderea penală. Un exemplu: dosarul lui Marian Vanghelie, condamnat în primă instanță la 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru 9 infracțiuni de luare de mită în valoare de 30 de milioane de euro. Vanghelie a scăpat fără nicio zi de pușcărie, după ce dosarul său a fost tergiversat la Curtea de Apel București prin schimbarea completului de judecată de cinci ori în timpul judecării procesului care urma să-i stabilească sentința definitivă.
• Documentarul Recorder prezintă mai multe mărturii de o gravitate fără precedent din interiorul Curții de Apel București, una dintre cele mai importante instanțe din țară și locul unde se dau sentințe definitive în dosare de mare corupție. Judecătorii care apar în material arată cum conducerea acestei instanțe încurajează indulgența față de inculpați și vine cu decizii administrative discreționare, prin care încalcă principiul repartizării aleatorii a dosarelor, direcționându-le către judecători dispuși să adopte sentințe favorabile inculpaților.
• În ultimii ani, în conducerea Curții de Apel București au fost promovați judecători cu biografii controversate, aduși de la alte instanță din țară și ale căror rude apropiate au avut probleme grave cu legea. În spatele acestor promovări s-a aflat Lia Savonea, persoană  care în ultimii 15 ani a ocupat poziții cheie în sistemul judiciar și care este indicată de mai mulți magistrați drept „conducătorul absolut al Justiției din România”, se mai arată în comunicatul Recorder.