Șefia AEP. 20 de ani de politruci instalați să păzească alegerile – ANALIZĂ

Coaliția se pregătește să-l pună la șefia AEP pe Adrian Țuțuianu. În prezent este secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, dar are o bogata experiență de partid. Din partea PSD a câștigat două mandate de senator, în 2008, dar și în 2016. Tot susținut de acest partid a ajuns și șef al CJ Dâmbovița în 2012, până în 2016.

De altfel, acesta a subliniat că își dă demisia din partid tocmai pentru a putea fi votat la șefia AEP: „La propunerea Partidului Social Democrat și după un timp de reflecție personală, mi-am depus dosarul de candidatură pentru funcția de Președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Potrivit legii, Președintele AEP nu poate fi membru al unui partid politic, motiv pentru care mi-am depus, joi, demisia din PSD”.

Patru mandate sub steag roșu, bun la șefia AEP

Istoria conducerii AEP e bogată în exact punerea unor oamenii cu cariere îndelungate de partid. Primul șef al AEP a fost Octavian Opriș, parlamentar FSN și PDSR timp de patru mandate. Opriș a început cariera în Parlament în 1990 și a renunțat la cariera în 2004, pentru a putea fi pus la conducerea AEP. Opriș a fost și singurul care a avut un mandat întreg de 8 ani.

Apoi, la șefia AEP a venit Ana Maria Pătru, fost membră a PDL, care a condus instituția între 2012 și 2016. Ana-Maria Pătru a deschis și lista șefilor AEP care au avut probleme cu justiția. Aceasta a fost acuzată de DNA de trafic de influență și spălare de bani. Procurorii spuneau că, în perioada aprilie-iunie 2008, Ana-Maria Pătru ar fi pretins, iar în 2009 ar fi primit de la reprezentanţii unei societăţi suma de 210.000 de euro reprezentând contravaloarea unui imobil situat în Bucureşti. În toamna lui 2016, chiar a petrecut o perioadă în arest preventiv. Însă patru ani mai târziu, în octombrie 2020, aceasta a fost achitată definitiv de Curtea de Apel.

Citește și: Opozant al lui Dragnea, propus de PSD la șefia AEP. Ce funcție deține acum

În 2017, președinte al AEP a fost votat Daniel Barbu, fost senator PNL/ALDE și ministru al Culturii. La începutul lui 2019 a renunțat la mandat pentru a candida pe listele ALDE la europarlamentare, dar partidul nu a făcut pragul electoral.

În locul lui Barbu președinte a fost votat Constantin Mitulețu-Buică. Fost membru PSD, acesta a fost nivel local consilier județean în Dolj. Patru ani a rezistat Mitulețu-Buică, cu sprijin puternic din partea filialei PSD Dolj. Mitulețu-Buică e a demisionat în urma unui scandal cu iz penal. îPe 9 ianuarie 2023 ANI a anunțat că Parchetul în cazul preşedintelui AEP pe care îl acuza de folosire a funcţiei pentru favorizarea cumnatei sale.

„Echidistantul” Toni Greblă

Toni Greblă era în momentul votării sale la șefia AEP, în 2023, posesorul unui CV politic bogat. Intrat din 1990 în FSN (apoi FDSN, PDSR șI PSD), Greblă a avut două mandate întregi de senator. La al treilea a renunțat după aproape un an pentru a fi votat ca judecător la CCR. Mandatul lui Grebă la CCR s-a terminat după 2015, în urma unor acuzații de corupție aduse de procurorii DNA. În 2019 a fost achitat definitiv. Apoi Toni Greblă a fost recuperat pas cu pas pe diferite funcții, unde a fost numit politic. Întâi a fost secretar general al Guvernului, apoi președinte al Secției de Drept privat la Consiliul Legislativ. În 2022 a ajuns, prefect al Capitalei, iar în cele din urmă la șefia AEP.

Doi ani fără o lună a rezistat Toni Greblă la AEP, fiind forțat să plece după proasta gestionare a alegerilor de la finalul anului 2024. De la finalul lunii noiembrie, AEP e fără președinte, unul dintre vicepreședinți preluând aceste atribuții până când Parlamentul va decide omul pentru următorii opt ani, cel puțin din punct de vedere teoretic.