Ajuns la a 20-a ediţie, Festivalul „George Enescu” se va desfăşura între 1 şi 25 septembrie, la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară. În cele 25 de zile vor avea loc peste 160 de manifestări, de la concerte simfonice ale marilor orchestre şi concerte camerale la spectacole de Operă şi Balet, recitaluri, dar şi tradiţionalul Concurs Internaţional „George Enescu.
Festivalul, care are loc din doi în doi ani, a fost înfiinţat în 1958, ca semn de recunoaştere a geniului enescian, pentru a omagia viaţa şi creaţia marelui compozitor român.
Fermecaţi de atmosfera Festivalului
În volumul său, „George Enescu, un portret lexicografic”, muzicologul Viorel Cosma scria: „Ca să poţi contura personalitatea plurivalentă a lui Enescu, statura renascentistă a acestui creator singular, rătăcit parcă într-o societate contemporană care refuza asemenea genii ce mai aparţin niciunui popor, niciunei şcoli muzicale, niciunui stil artistic, niciunei estetici consacrate de filosofia culturii, trebuie să ai forţa, cum bine observa Contele de Saint-Aulaire, să-ţi înmoi peniţa în fulger, eclipsă şi rouă”.
De-a lungul ediţiilor, s-au numărat nume sonore ale vieţii muzicale internaţionale, ca Yehudi Menuhin, Sviatoslav Richter, David Oistrach, Herbert von Karajan.
În anul 1958, Bucureştiul avea un public de melomani format. Cella Delavrancea nota: „Compoziţiile lui Enescu cer un mare efort. De aceea, marii interpreţi îl slăvesc, ştiind că munca lor va deveni o revelaţie”. La fel: „Să compensăm absenţa prin amintire. Memoria este oglinda prin care privim pe cei ce s-au dus. Acest aforism al subtilului filosof Francez Joseph Joubert, amicul lui Chateaubriand, se potriveşte cu fidelitatea purtată în ţara noastră celui mai vrednic de laude, George Enescu”.
Tot atunci, pianistul Yakov Zak afirma: „Bucureştiul respiră aerul festivalului. Peste tot auzi discuţii despre cutare artist, despre cutare concert, despre cutare concurent, primeşti elogii, salutări şi iar auzi discuţii pasionate, toate dovedind marea dragoste pentru muzică a poporului român”.
Una dintre marile interprete ale lumii, Nadia Boulanger, declara în acelaşi an: „După părerea mea, publicul formează o categorie de oameni de care în general uităm complet. Am fost de-a dreptul uimită de participarea publicului român. Am remarcat entuziasmul, gentileţea şi generozitatea acestui public”. Iar marele dirijor Sir John Barbirolli mărturisea: „Am revenit la Bucureşti fiindcă… m-am îndrăgostit! Am îndrăgit publicul acesta entuziast care ştie să aprecieze muzica bună”.
Tot fermecat de atmosfera festivalului a fost şi pianistul Aldo Ciccolini: „De la sosirea mea la Bucureşti trăiesc într-o lume a muzicii. E curios să vezi atâta lume entuziasmată, purtată de un ideal înalt: muzica”.
„Euronews” aprecia: „Festivalul «George Enescu» şi muzica clasică sunt «spre onoarea României»”. Iar ziarul britanic „The Telegraph” titra, scriind despre Festivalul „George Enescu”: „Cum poate muzica reda mândria unei naţiuni. Un Festival de la Bucureşti arată măsura în care muzica clasică poate depăşi barierele limbii şi istoriei”.
„Holender dirijează Bucureştiul”
Ioan Holender
Calitatea acestei a 20-a ediţii o datorăm celor doi mari manageri, Mihai Constantinescu, de la Artexim, şi Ioan Holender. Publicaţia austriacă „Gewinn” a inclus Festivalul „George Enescu” în selecţia celor mai prestigioase destinaţii turistice tematice – culturale, muzicale şi artistice. Articolul cu această recomandare are titlul „Holender dirijează Bucureştiul”. Evenimentul de la Bucureşti va fi transmis şi de „CNN”, „Euronews”, „Mezzo”, „Eurosport”, „Radio France International” şi „Deutsche Welle”. La organizarea Festivalului au contribuit şi Primăria Municipiului Bucureşti, Institutul Cultural Român, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune.
Preşedintele şi directorul artistic al Festivalului, Ioan Holender, prezent la conferinţa de presă, alături de Kelemen Hunor, ministrul Culturii, Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Alexandru Lăzescu, directorul general al Societăţii Române de Televiziune, Demeter Andras, directorul general al Societăţii Române de Radiodifuziune, şi Horia-Roman Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român, sublinia participarea unor personalităţi excepţionale, de talia dirijorilor Barenboim, Pappano, Gergiev, Zubin Mehta. „Nicăieri în lume, un festival nu a adus atâtea valori. Este într-adevăr tot ce are lumea mai de calitate şi toţi vin la noi cu plăcere pentru că toţi cei care au fost până acum ne vorbesc de bine, deşi am remarcat că problemele de sală continuă şi la această ediţie”, sublinia Ioan Holender. „Poate, domnule ministru, a adăugat el adresându-se ministrului Culturii, Kelemen Hunor, vom trăi momentul în care mall-ul cultural despre care eu aud de cinci ediţii se va face şi va exista, pe lângă Ateneul Român, ridicat în 1888, o sală de concert pe care publicul, melomanii şi toţi cei care vin aci ar fi foarte îndreptăţiţi s-o aibă”. Ioan Holender a deplâns faptul că Festivalul Enescu se va ţine tot în fosta sală a congreselor din perioada comunistă: „Nu numai că are mari probleme de acustică, dar este asociată cu imaginea «Răposatului»”.
Concluzia conferinţei de presă i-a aparţinut tot lui Ioan Holender, care a punctat faptul că, înainte de a fi declarat „brand”, „Festivalul «George Enescu» este o manifestare a forţelor muzicale existente în această ţară” şi este organizat pentru oamenii de aici care trebuie să se bucure de muzică. El a reiterat situaţia deplorabilă a lipsei unei săli de concert la parametri optimi, după 20 de ani de democraţie, în timp ce Sala Ateneului Român, construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, era printre primele din Europa în ceea ce priveşte calităţile ei acustice.
De la Operă la Balet
Baletul Magifique
Dintre secţiunile festivalului, „Mari orchestre ale lumii” (ce se va desfăşura la Sala Palatului), „Muzica Secolului XXI” (ce va reuni lucrări ale unor compozitori contemporani, români şi străini), „Enescu şi contemporanii săi”, „Concertele de la miezul nopţii”, la Ateneul Român, „Recitaluri şi concerte camerale” (care vor avea loc atât la Ateneul Român, la ora 17.00, cât şi la Sala „Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune), „World Music” şi „Spectacole de Operă şi Balet”, directorul Festivalului s-a referit cu precădere la cea din urmă, evidenţiind mai ales premiera cu opera „Lohengrin” de Wagner, în regia lui Ştefan Neagrău şi sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal, montată în „amintirea anului 1921, când, cu această operă, George Enescu a deschis clădirea veche a Operei din Bucureşti”. În distribuţie se remarcă soliştii Peter Seifert şi Emily Magee, Petra Lang, alături de cântăreţii români. O altă premieră va fi „Oneghin”, pusă în scenă de Ion Caramitru, care a regizat-o cu ani în urmă şi în Marea Britanie. Sub bagheta lui Iurie Florea, în decorurile Mariei Miu, vor evolua Levente Molnar, în rolul titular, căruia i se alătură Marius Brenciu, Pompeiu Hărăşteanu, Ecaterina Ţuţu…
„După succesul obţinut pe scena Operei din Viena, va fi şi o nouă producţie a operei «Oedipe», semnată de Anda Tăbăcaru Hogea. O veste importantă este că Teatrul «La Monnaie» din Bruxelles, în coproducţie cu Teatrul Liceo din Barcelona, va pune în scenă această operă în stagiunea 2011-2012. În fine, după atâţia ani, lumea îşi dă seama ce reprezină această lucrare. Ea este şi în planul Bayerische Staatsoper din München pentru stagiunea 2012-2013”, a afirmat Ioan Holender.
Să mai amintim la această secţiune şi splendidul „Magifique”, coproducţie a Teatrului din Saint-Etienne, Teatro „Vitoria Eugenia” din San Sebastian, „Grand Théâtre” din Reims şi „Centre Choreographique National d’Aquitain”, pe muzica lui Ceaikovski şi în coregrafia lui Thiérry Malandain. „Grand Theatre de Luxemburg” va prezenta şi baletul „Romeo şi Julieta”, în aceeaşi coregrafie a lui Thiérry Malandin.
La Festivalul din acest an, în cadrul „Întâlnirilor JTI”, va fi invitat şi Baletul Naţional din Chile, condus de maestrul dansului mondial Gigi Căciuleanu.
O seară desebită se va datora actorului Victor Rebengiuc, pianistului Remus Manoleanu şi sopranei Bianca Manoleanu. O seară despre „Iubire, în literatură şi lied”, de la Enescu la Bartok, de la Lipatti la Adrian Iorgulescu, de la Silvestri până la Dediu şi Dinescu, cu muzică românească de mare calitate şi versuri de Carmen Sylva, Reiner Maria Rilke, George Bacovia, Ion Minulescu, Garcia Lorca.
Concerte şi recitaluri de neratat
Dirijorul Horia Andreescu
13 mari orchestre şi 14 orchestre de cameră vor concerta în Festivalul „George Enescu”. La Sala Palatului, melomanii vor putea audia
„Mari orchestre ale lumii”, de la „Residentie Orkest”, avându-l la pupitru pe Cristian Badea, într-unul dintre concerte, solist, Dan Grigore, la „Wiener Philharmoniker”, dirijată de Franz Welser Möst. „Israel Philharmonic Orchestra”, condusă de Zubin Mehta, va oferi două concerte, unul avându-l ca solist pe violonistul Vadim Repin, într-un program Ceaikovski, celălalt, pe pianistul Yefim Bronfman, iar „Staatskapelle Berlin” va evolua sub bagheta celebrului Daniel Barenboim. „Orchestra Sinfonica dell’Accademia Santa Cecilia di Roma” poate fi ascultată, de asemenea, în două concerte dirijate de carismaticul Antonio Pappano, unul cu Hélène Grimaud la pian, celălalt cu pianistul Denis Matsuev. „Orchestre National de France”, la pupitru Daniele Gatti, o va avea solistă pe violoncelista Han-Na Chang, iar „The Mariinski Theatre Symphony Orchestra”, de asemenea cu două concerte, va fi dirijată de Valery Gergiev. Într-unul dintre ele solist va fi pianistul Alexander Toradze, iar în al doilea va participa „Corul Academic Radio”, condus de Dan Mihai Goia. Să adăugăm „London Symphony Orchestra”, într-un prim concert avându-l la pupitru pe Horia Andreescu, cu violonista Nicola Benedetti, şi un al doilea, sub bagheta lui Nikolai Zneider, solist, pianistul Saleem Abboud Ashkar. Corul şi Orchestra Filarmonicii „George Enescu” vor fi conduse de dirijorul Vladimir Fedoseyev, într-un concert avându-i ca solişti pe Sergei Malov la vioară şi Alexei Petrenko. „Royal Liverpool Philharmonic Orchestra”, dirijor Vasiliy Petrenko, va avea solişti pe violonista Midori, într-un program Enescu şi Walton, iar într-un al doilea concert, pe laureatul Concursului „George Enescu” 2009, Amir Tebenikhin, iar Orchestra de Tineret „George Enescu” va evolua sub conducerea lui Cristian Mandeal, cu violonistul David Garrett.
Pianista Mihaela Ursuleasa
În cadrul secţiunii „Muzica secolului XXI”, regăsim o serie de formaţii şi muzicieni remarcabili, cum ar fi Ansamblul „Hyperion”, condus de Iancu Dumitrescu, care-l va avea ca solist pe percuţionistul Gustavo Aguilar, cvartetul „Florilegium”, Ansamblul „Archaeus”, „Profil”, dirijor, Tiberiu Soare, Ansamblul „Music Nova”, „Orchestra Naţională de Cameră” a Republicii Moldova, sub bagheta lui Cristian Floream solist Ilian Gârneţ, „Ensemble Orchestral de Paris”, dirijor Joseph Swensen, cu violoncelista Laura Buruiană. Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj îl va avea la pupitru pe dirijorul John Axelrod. Se adaugă „Camerata Regală”, dirijată de Cristian Lupeş, cu Horia Maxim la pian, Orchestra „Banatul” din Timişoara”, condusă de Peter Ruzicka, Filarmonica „Moldova” din Iaşi, sub bagheta lui Sébastien Rouland, solist Jerome Pernoo, Corala Camerală Mixtă „Ion I.C. Danielescu”, dirijor Valentin Gruescu, Corul de Cameră „Preludiu”, dirijor Voicu Enăchescu şi „Kammarensemblen” cu Frank Ollu la pupitru.
„Recitalurile şi concertele camerale” vor avea loc la Ateneul Român, la ora 17.00. Printre formaţiile de excepţie se numără „Saint Martin in the Fields”, condusă de Murray Perahia, în calitate de dirijor şi solist, şi de Jaime Martin, într-un concert cu soliştii Luiza Borac şi Viniciu Moroianu, „Tonkunstler Orchester”, sub bagheta lui H.R. Gruber, cu o lucrare în primă audiţie, „Korean Chamber Orchestra”, dirijată de Min Kim, cu soliştii români Liviu Prunariu şi Vlad Stănculeasa, Corul „Ion Vidu” din Lugoj, sub bagheta lui Remus Taşcău, „Virtuozi din Bucureşti”, dirijată de Ton Koopman, cu pianistul Alexander Kobrin. Ton Koopman va dirija şi „Amsterdam Baroque Orchestra”. „Kremerata Baltika” îl va avea ca solist şi dirijor pe Gidon Kremer. Dintre formaţiile româneşti să amintim „Fine Arts Quartet”, cu Alexandra Costin la pian, cvartetul „Voces” cu Horia Mihail la pian şi Alexandru Tomescu la vioară, „Romanian Brass”, dirijată de Adrian Petrescu, cu pianistul Michael Roll. Două recitaluri de pian atrag atenţia: al japonezei Akiko Ebi şi al chinezului Yundi, într-un program Chopin.
În cadrul seriei „Enescu şi contemporanii săi”, îi veţi putea audia pe celebra pianistă Mihaela Ursuleasa, pe violonista Patricia Kopatchinskaja şi pe Victor Kopatchinski la ţambal, într-un program cu lucrări de Enescu, Bartok şi Kurtag. Ne vom întâlni din nou cu dirijorul Lawrence Foster şi solista Dana Ciocârlie, alături de „Gulbenkian Symphony Orchestra”, cât şi cu Filarmonica Naţională Maghiară, dirijor Zoltan Kocsis, solist pianistul Boris Berezovski.
Daniel Barenboim
Seara, de la ora 22.30, puteţi audia, la Ateneu, „Concertele de la miezul nopţii”, cu ansambluri şi solişti de talie internaţională, cum ar fi „Austrian Baroque Company”, cu Nuria Rial, într-un program Haendel, „Il Complesso Barocco”, dirijat de Alan Curtis, două concerte cu „Lausanne Chamber Orchestra”, dirijor Christian Zacharias, unul avându-l ca solist pe Antonio Meneses, „Kamerata Salzburg” sub bagheta lui Cristian Mandeal, ce va oferi tot două concerte, unul cu Isabelle Faust, celălalt cu Jean Bernard Pommer.
O serie nouă este „World Music” la care vor participa ansambluri având în program prelucrări ale muzicii indiene, japoneze, argentiniene, ydish, libaneze, marocane… Vor concerta Rami Khalife din Liban, la pian Francesco Cristiano Schlime, iar la percuţie Aimeryc Westrich, „UNESCO Artists of Peace” cu Missa Johnouichi din Japonia şi „Traffic Strings” din România, Chava Alberstein, Dhafer Youssef, susţinut de sonorităţile a 15 instrumentişti ai orchestrei „Divin Shadows”, precum şi de contrabas şi de percuţie, care va prezenta materiale exclusive din înregistrările sale anterioare, combinând misticismul oriental cu aranjamente ritmice. În concertul „Gustavo Beytelmann&Friends” va participa şi „Traffic Strings”.
Gala finală a Concursului Internaţional „George Enescu”, un Workshop de compoziţie, un Simpozion Internaţional de Muzicologie, intitulat „George Enescu, de la cunoaştere la recunoaştere”, şi „Festivalul Enescu, o poveste de dragoste” întregesc programul acestei prestigioase manifestări. Evenimentele se vor desfăşura în 8 săli de spectacole şi concerte – Sala Palatului, Ateneul Român, Opera Naţională din Bucureşti, Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale”, Aula Muzeului Naţional de Artă, Sala „Mihail Jora” a Societăţii Române de Radiodifuziune, Sala Mică a Ateneului – şi în Piaţa „George Enescu”.
Pentru a întregi atmosfera de intensă expresie estetică, concomiteant cu Festivalul „George Enescu” se va desfăşura şi „E-Bienala” de Arte Vizuale.
Ministerul Culturii şi Cultelor, organizatorul principal al evenimentului, va contribui la bugetul festivalului din acest an cu 34 de milioane de lei, aceeaşi sumă ca la ediţia precedentă, ministrul Kelemen Hunor recunoscând că, fără susţinerea sponsorilor, acest „cel mai important eveniment cultural al României contemporane”, cum l-a caracterizat, desfăşurat sub înaltul patronaj al preşedintelui României, nu ar fi posibil.
