' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Mă învârt pe patinoar. Un aeroplan aruncă serpentine de fosfor. Mulţimile aleargă la revoluţie. O balenă uriaşă intră în port. Din cer cad bănuţi de argint iar guvernatorul din Adamville se laudă că o să câştige alegerile. O femeie necunoscută se învârte pe patinoar. Eu îi transmit gânduri felurite iar ea îmi face semne cu mâna, semn că e iniţiată în artele telepatice. Trebuinţele corpului sunt nesfârşite, femeie de taină, gândesc plin de înfiorare. Multe dintre ele sunt de taină. Ar trebui însă să ne întrebăm asupra trebuinţei de unghiuri. În ce fel încearcă imaginarul nostru să se plieze în unghi şi de ce.
De ce avem de trebuinţă locuinţe în care tirania unghiului sufocă imaginarul născând fantasme. De ce ne retragem în micimea unghiului. Căci forța nu este a îngustării. Tocmai de aceea omul politic procedează la gesturi largi având de trebuinţă mase de oameni, scenă, tribună şi ecran. Ecranul, fie el al calculatorului sau al televizorului, ne transformă fatal într-un unghi. Căci imaginea se focalizează în imaginarul nostru rostuindu-se in conul de real.
Realul este lumina nouă, pe când imaginarul e construit din diamante de lumină veche. Imaginea ta se focalizează în imaginarul celor din jur sau de aiurea şi aşa ajungi să înţelegi că te mişti într-o lume de unghiuri. Ele te îngustează şi numai spiritul liber aleargă nesfârşit, neîngrădit fiind purtătorul imaginii tale la evenimente mondene, la masa negocierilor la Moscova sau Paris, la un miting sau în visul unui om care te adoră nemărturisit. Dar femeia aceea necunoscută e chiar Regina Franței. Ah, chiar ea.
Se dă pe patinoar în căutare de noi iubiți. Parlamentul European e îngrijorat. Regina Franței a fost văzută și în compania unor marțieni într-o cârciumă din Berlin. Escapadele ei amoroase vor schimba, se înțelege, harta politică a lumii. China ne va critica din nou, pe noi, europenii, Australia va pune un mare semn de întrebare. Asta e. Aflarea Politicii e suprema libertate. E spiritul liber, neîncătuşat, insurgent, violent. Spiritul liber violentează Politica părând a vrea s-o ia cu orice preţ în stăpânire.
Tocmai, de aceea, cu virulenţă purcede la citirea semnelor şi interpretarea lor, tocmai de aceea totul este text, fie autostradă, fie supernovă, fie muzică de film. Totul reductibil la propoziţie sună ca şi cum ar fi o sentinţă. Are parfum. E uşor dictatorial. E mistic. De neconceput, neliniştitor. Panoramând, scrutând orizontul, privirea observatorului întâlneşte textul devenind propoziţie a lui. Problema e dacă observatorul se va gândi pe el însuşi ca aparţinând textului, ca fiind al Politicii prin observare şi mărturie. Căci aici descoperim caracterul discontinuu al acestei raportări la Politica ca autoritate.
Şi totuşi rămân corpuri ale frazei de nedesluşit ca şi cum ar mai fi un observator în spatele nostru, ca şi cum Politica ar aştepta sosirea unui altuia. Celălalt, mult invocatul celălalt, pare a fi aşteptat cu febrilitate. Asta descoperim în evoluţia schemei cinematice a vieţuitoarelor de la saurieni la hominide. O căutare a observatorului ideal, a unicului martor, Politica se gândeşte pe sine şi caută printre propoziţiile sale una convenabilă. Tocmai autoritatea ei e pusă în discuţie, nefiind un exemplu de perfecţiune. De ce această lipsă de simetrie?
Pare un SF rupt din realitate ,domnule Bufnila! Imi veni in minte un proverb al lui Publilius Syrus:,,nu vom sti niciodata sa fim intelepti cand iubim,nici sa iubim cand suntem intelepti”. Nu stiu daca persoanele astea care se ocupa de politica de la noi si de pretutindeni iubesc sau sunt intelepte. Mi se pare inteleapta intrebarea dvs.:,,de ce aceasta lipsa de simetrie?”. Cred ca politica nu poate fi simetrica cu nimic si cu nimeni.Este asimetrica precum federalismul belgian ori canadian, spaniol ori englez etc. Insa este sigur ca ,,spiritul liber va violenta intotdeauna politica” dar nu sa o ia in stapanire! Caci acelasi Publilius Syrus ne-ar trage de urechi prin universul valurit spunandu-ne:,,Avarul este el insusi cauza mizeriei sale”! Va doresc o zi plina de inspiratie!
Intre oglinzi paralele imaginea reflectata, parca dupa a 24 reflexie, nu mai reda imaginea reala.
Politica ca autoritate, atunci cand falseaza, incercatnd sa-si intareasca autoritatea devine autoritara, astfel isi pierde notiunea de sine cautand o alta autoritate care sa o autorizeze in autoritate.
Observatorul-observator potriveste simetria oblinzilor pentru a reda fructul autoritatii, insa observatorul autoritatii modifica simetria oglinzilor pentru a multumi politica autoritatii, astfel incat frumoasei Regine sa-i fie reconfirmat sarmul… dintr-un unghi autoritar.
Regina Franței ar putea fi în pericol dacă apare din neant un alt Napoleon cominternist imperialist. Escapadele ei ar fi inutile prin cârciumile de prin Berlin. Politicienii cu sânge albastru nu sunt imuni la ghilotinele imaginare ale privitorului din fața ecranului albastru al calculatorului şi al televizorului. Fiind un apărător al cominternismului globalist internațional, mi se acreşte atunci când văd oameni care caută politica perfectă sau perfecțiunea politică sau caută observatorul ideal, martorul unic.
Continuare: si un Covid anost de prost ce era si, sfârși într-un sac țesut din fire de aur, fiind înmormântat intubata in trunchiul de piramida a lui Harafat Teroristul sau cetățeanul cu chelie afumată pentru conservare. Astfel lamă care o ucisese pe Maria Antoaneta avu parte de un sfarsit, la fel de tagic ca si al reginei. Ba mai mult se prevede ca arheologii care vor descoperi trunchiul de piramida o vor preda fier vechi nou, după nouă ideologie globalista. Tragic destin, daca te gândești că a fost muza lui Robespierre si a lui Fred Fliston, duce de Sibiu si marchiz de lemne ruginite săsești.
Maria Antoaneta isi puse capul sub ghilotina si încântată de misterul lamei ii declara dragoste eternă. Lama ca orice lamă crescută de cetățeni verzi, preocupați de încălzirea globală si racirea apei potabile în frigiderul fără usa, hanita ecologic in Anzii Cordilieri, numai cu fire de iarba corect politic educate, o privi cu o ușoară nepăsare, după care își orienta privirea spre partea ei posterioare, parte care trada o vădită cultura filosofică platoniciana cu pasaje, bine reprezentate, din Republica. Stăpânul lamei dădea semne de nerăbdare. Era ora la care trebuia s-o mulga ca sa hrănească mulțimea ahtiata de sânge albastru cu nuante de curcubeu. Asa ca in acordurile melodiei” mulge-ma stăpâni, cu mâinile tale divine”, puse o mana pe sustar si cealalta pe una din cele 4 tate si începu s-o mulga in stilul revolutionar progresist a la Lukas, regizorul ” Războiului stelelor” film in care albii au ajuns să fie ostracizati in piata publica si cea privată, aflate la periferia centrului societatii, de către o ceata de haiduci fără papuci si fără haine, motiv pentru care li s-a permis de către noua putere sa spargă geamurile magazinelor si sa se îmbrace si incalte corespunzător noi ordini mondiale si noului tip de om sau supra om, cum cu mândrie se recomanda. După ce o termina de muls, dădu drumul la funia cu care lamă era priponita, de un tarus, ca să nu fuga peste graniță si sa ceara azil politic sau, macar, un pat cald la „Azilul de noapte”. Văzând-se fără funie, lamă cobora peste gâtul Mariei si o lua la goană spre Palatul Cotroceni sa se întâlnească cu masculul Alfa si Omega, mascul care tocmai isi terminase de masat neuronul bântuit de reumatism la genunchiul sinaptic. Din cauza fugii lamă facu un șoc anafilacti si fu internată la o secție ATI, unde contacta telefonic o infecție nozocomiala