Acuzaţia de „înaltă trădare” ce fusese adusă celor doi ziarişti ai site-ului german a fost abandonată. În schimb, sursa lor „necunoscută” riscă să fie acuzată în continuare pentru violarea secretului profesional.
Scandalul a luat proporţii la care guvernul condus de Angela Merkel nu se aştepta. Ancheta pentru „înaltă trădare” deschisă la adresa celor doi gazetari de la blogul Netzpolitik şi a sursei lor „necunoscute”, determinată de dezvăluirile lor referitoare la supravegherea prin Internet de către serviciile de informaţii germane Bundesamt fur Verfassungsschutz, BfV, a provocat în ultimele zile o revoltă a presei nemţeşti, a opoziţiei şi organizaţiilor de apărare a drepturilor şi libertăţilor civile. A urmat reacţia ministrului Justiţiei, Heiko Maas, care, în urma consultării cu Cancelaria, a decis să-l pensioneze anticipat pe procurorul federal Harald Range, 67 de ani.
Săptămâna trecută, un apel lansat din iniţiativa a 150 de jurnalişti din lumea întreagă, publicat de ziarul parzian „Liberation”, cerea să fie abandonate definitiv acuzaţiile aduse ziariştilor de la Netzpolitik şi surselor lor. În parte, cererea a fost satisfăcută întrucât procurorul federal interimar Gerhardt Altvater a anunţat luni dimineaţa că a renunţat la ancheta care-i viza pe jurnaliştii urmăriţi. Documentele publicate pe 25 februarie şi în aprilie de Netzpolitik nu constituie „secrete de stat”, a precizat procurorul interimar într-un comunicat. Însă ancheta referitoare la sursă pentru „violarea secretului profesional” nu a fost abandonată.
Ca urmare, pentru blogul Netzpolitik uşurarea este mare, dar nu totală, dat fiind că povestea nu s-a terminat. “În particular vrem să ştim dacă, în cursul acestor trei luni de anchetă, am fost supravegheaţi”, arată Markus Beckedahl. Totodată, prin intermediul avocaţilor site-ului, el cere acces complet la dosar, care le-a fost refuzat până acum, şi se întreabă şi ce rol a jucat ministrul de Interne, Thomas de Maizière – care va putea să ignore cu greu faptul că preşedintele BfV, Hans Georg Maasen, al cărui şef este, a depus plângere împotriva lui X în februarie. Cât priveşte continuarea anchetei împotriva potenţialei surse “va fi un bun moment pentru a dezbate cea mai bună metodă pentru lansatorii de alertă”, continuă Beckedahl, care apreciază că în acest domeniu “Germania este o ţară în curs de dezvoltare”.
Fondatorul acestui site se declară relativ optimist: dacă abandonarea acuzaţiei de “înaltă trădare” marchează, aşa cum speră el, “eşecul spectaculos” al unei “tentative de intimidare” a jurnaliştilor care se interesau de problemele referitoare la supravegherea prin Internet a concetăţenilor, “afacerea Netzpolitik” ar putea să “întărească jurnalismul în Germania”. Cum s-a întâmplat în 1960, în urma „afacerii Der Spiegel”, când gazetari de la reputatul săptămânal au fost acuzaţi de a fi publicat informaţii secrete de stat.
