Şi tu, „Bolek”-Walesa?

La mijlocul anilor ‘90, când evenimentele de după prăbuşirea comunismului în Europa începuseră să se uite, iar imaginea principalilor eroi ai acestora – Lech Walesa, Vaclav Havel…

La mijlocul anilor ‘90, când evenimentele de după prăbuşirea comunismului în Europa începuseră să se uite, iar imaginea principalilor eroi ai acestora – Lech Walesa, Vaclav Havel…

La mijlocul anilor ‘90, când evenimentele de după prăbuşirea comunismului în Europa începuseră să se uite, iar imaginea principalilor eroi ai acestora – Lech Walesa, Vaclav Havel, Jozsef Antal, Mihail Gorbaciov – se eroda din mers, Agenţia France Presse a publicat un comentariu în care vorbea despre fiecare dintre cei amintiţi, demonstrând cum, ca în antichitate, noul Cronos îşi devorase fiii.

Mai exact, când a vrut să candideze din nou pentru un încă un mandat prezidenţial în Polonia, Lech Walesa, cel ales în mod triumfal prima oară, a suferit o înfrângere usturătoare. Şi colegul lui de glorie anticomunistă Vaclav Havel a întâmpinat uriaşe greutăţi în timpul primului său mandat. Cel mai important eveniment, impardonabil în ochii multor concetăţeni, este că, sub preşedinţia sa, Cehoslovacia s-a destrămat, el devenind primul şef al statului ceh, nou apărut în 1992.

În Ungaria, timpul nu a mai avut răbdare cu acel carismatic premier Jozsef Antal, care a preluat postul în 1990, pentru ca în 1993 să moară de cancer. În fine, Mihail Gorbaciov, cel socotit cam forţat „groparul” comunismului din estul european, a cunoscut un declin sever, greu de digerat. Mai întâi, pe când încă lider al URSS, aceasta s-a destrămat rapid, alegându-se praful de Perestroika lui. Dovada? După ce şi-a făcut partid şi a candidat le preşedinţia Rusiei, el a primit voturi nesemnificative, necontând nici măcar teoretic pe scena politică din ţară, unde i se imputa foarte vocal dezmembrarea URSS.

La cele de mai sus adaug un element referitor la raporturile mai mult sau mai puţin clare ale unora dintre cei evocaţi cu serviciile secrete din ţara lor. Ideea mi se pare îndreptăţită acum, când se vorbeşte având la bază noi date, că Lech Walesa a fost informator al serviciilor secrete – Służba Bezpieczeństwa- SB. Da, este vorba despre cel care a condus Sindicatul Solidarnosc, devenind astfel simbol al luptei anticomuniste din ţara lui, fiind apoi ales triumfal de popor (74% dintre voturi) ca întâiul preşedinte al Poloniei postcomuniste, cel distins cu Premiul Nobel pentru Pace.

Însă acelaşi Walesa, care, în 1995 a vrut un al doilea mandat prezidenţial, a fost învins de Aleksander Kwaśniewski, tânăr condidat al Partidului Social-Democrat şi, fapt foarte important într-o ţară visceral anticomunistă, fost lider al UTC -ului polonez. Pe urmă, e şi mai grăitor faptul că acelaşi Walesa a obţinut 1,01% din voturi la scrutinul prezidenţial din 2000!

A trecut însă epoca simbolurilor şi consemnăm fapte, evenimente şi declaraţii ce o pot compromite iremediabil. Este adevărat, aşa cum au văzut cititorii chiar în această pagină, Walesa a mai fost acuzat de colaborare în anii ‘70 cu serviciile secrete, SB, însă a fost „albit”.

Totuşi, între timp au apărut noi elemente care-l incriminează, după ce, joi, la domiciliul generalului Czeslaw Kiszczak, fost şef al SB, şi fost ministru de interne, decedat anul trecut, s-au găsit mai multe documente pe care soţia acestuia voia să le vândă Institutului Polonez al Momoriei Naţionale (IPN). Lukasz Kaminski, directorul IPN, care se ocupă de crimele naziste şi comuniste, a convocat o conferinţă de presă în care a spus că, „într-un dosar personal (al lui Walesa – n.n.), există un plic cu un angajament scris de mână, de colaborare (cu SB – n.n.), semnat Lech Walesa „Bolek”.

Printre documentele din dosar sunt şi chitanţe de mână care confirmă primirea de bani, semnate cu pseudonimul Bolek”, mai spunea Kaminski. În dosarul „Bolek” sunt 279 de documente care acoperă perioada 1970-1976, a spus aceeaşi sursă, care a adăugat că acolo „sunt numeroase rapoarte şi note privind întâlnirile cadrelor SB cu acesta din urmă”.

„Anumite rapoarte sunt scrise de mână şi semnate cu pseudonimul Bolek”, a spus Kaminski. În context, el preciza că un expert care a examinat documentele a apreciat că sunt autentice.

În hora declaraţiilor s-a angajat şi actualul preşedinte al ţării, Andrzej Duda, pentru care dezvăluirile privindu-l pe Walesa nu sunt o surpriză, el citând în acest sens o carte semnată de doi istorici, despre care zicea că se bazează „pe probe solide”.

„Se vor găsi alte documente, în alte case”, mai spunea el. Ajunşi aici trebuie reamintit că primele acuzaţii de acest gen aduse lui Walesa datează din 1992 şi au fost lansate de ministrul de interne de atunci, Antoni Macierewicz, azi ministru al apărării.

Un alt mare inamic al fostului lider al Solidarnosc, fostul opozant anticomunist Krzysztof Wyszkowski, declara la televiziunea de stat că „nu Walesa a rupt cu SB, ci SB a rupt relaţiile cu el, dat fiind că făcea rapoarte fictive” pentru „a câştiga 500 sau 1.000 de zloţi” (azi 125-250 de euro).
În 2008, amintitul IPN a publicat o carte ce relansa scandalul Walesa, după ce fusese „albit” în 2000, în volum fiind scris faptul că el a fost înregistrat ca agent secret în decembrie 1970, apoi şters din registre, în iunie 1976, pentru „lipsa voinţei de a coopera”. Se mai spunea în carte că, pe timpul cât a fost preşedinte (1990-1995), Walesa a făcut să dispară o parte dintre documentele ce-l priveau.

Deşi, în 2011, IPN susţinea că serviciile secrete comuniste ar fi falsificat documentele privind colaborarea lui Walesa spre a fi compromis în ochii opiniei publice, ştirea respectivă nu a risipit îndoielile în ceea ce îl priveşte.
Omul în jurul căruia se învârt toate noile dezvăluiri este Czeslaw Kiszczak, care a deţinut, în 1954, portofoliul apărării, după care, din 1957, a condus serviciile de contraspionaj – Wojskowa Służba Wewnętrzna, iar ulterior a devenit şeful serviciilor secrete – Służba Bezpieczeństwa, SB.

Este cel care, în 1981, a aplicat legea marţială decretată de şeful statului şi partidului comunist, generalul Wojcieh Jaruzelski. Dar tot el a luat parte activă la negocierile care au condus la tranziţia paşnică de la comunism spre democraţie.

Cum era de aşteptat, Walesa a dezminţit categoric învinuirile, susţinând că va demonstra că sunt fabricate. Totuşi, faptul că într-un interviu acordat ziarului „Le Monde” a recunoscut că, în tinereţe, a „comis o eroare, dar nu de felul celei despre care se vorbeşte”, nu-l apără.

„Mi-am dat cuvântul că nu voi dezvălui nimic.Cel puţin nu acum. Cel puțin atât timp cât nu o fac alții. Personajul principal (al afacerii – n.n.) este încă în viață. El ar trebui să dezvăluie adevărul, iar eu mă bazez pe asta. Eram prea sensibil”, declara Walesa pe un site. În prezent, el se află în Venezuela, după ce mai înainte fusese în SUA.

Ajunşi aici aş face câteva observaţii. Mai întâi că noile acuzaţii i se aduc de un guvern conservator de dreapta al Partidului Justiţiei şi Dreptăţii (PiS), condus de Lech Kaczynski, care este un inamic jurat al lui Walesa. În al doilea rând, chiar dacă jocurile politicianiste nu au culoare, ar trebui spus că problema dacă a fost sau nu informator este de multă vreme pe tapet. În al treilea rând, oricâtă demnitate ar avea el, în clipele astea, foarte grave pentru imaginea sa, ar fi trebuit să lase totul la o parte şi să spună în ce a constat acea „eroare din tinereţe” şi ce este cu acel „Bolek-Walesa”. În al patrulea rând, faptul că dosarul lui special era acasă la fostul şef al serviciilor secrete arată, potrivit unor specialişti, că se afla într-un fel de seif bine ascuns şi bine protejat, din motive întemeiate.

În fine, PiS a relansat ideea tezei complotului, potrivit căreia căderea regimului, în 1989, nu a fost decât o operaţiune a serviciilor speciale pentru a permite ex-comuniştilor să păstreze puterea.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.