Schimbarea destinației banilor din Fondul de Redresare și Reziliență către investiții în apărare este dificilă din punct de legal, iar Comisia Europeană a procedat bine căutând o soluție care este rapidă și care nu necesită unanimitate, a declarat, vineri, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, în cadrul unui briefing organizat de Biroul Parlamentului European (PE) la Berlin.
‘Comisia Europeană nu a propus schimbarea destinației unor resurse de la Fondul de redresare și reziliență (RRF) către securitate în această săptămână, pentru că încă avem proiecte importante care trebuie implementate în cadrul RRF. Avem circa 700 de miliarde de euro de credite și granturi pentru investiții în ceea ce sunt acum proiecte pentru creșterea rezilienței economiei și a administrației publice și multe proiecte sunt legate de securitatea energetică. După cum știți am schimbat regulamentul RRF și am adăugat un nou pilon RePowerEU imediat după invazia ilegală a forțelor ruse în Ucraina’, a declarat Mureșan, care este raportor al Parlamentului European pentru viitorul cadru financiar multianual, care începe în 2028.
El a precizat că RFF ‘este în sine, în multe aspecte, o unealtă foarte utilă pentru această situație și multe dintre investițiile făcute contribuie deja în special la securitatea energetică și la reducerea dependenței energetice de Rusia’.
Eurodeputatul din grupul PPE a explicat că schimbarea destinației acestor bani este dificilă din punct de vedere legal, pentru că acest instrument a fost inițial creat ca răspuns la pandemia de COVID.
‘Acest instrument este bazat pe o decizie legală de a împrumuta bani și (…) a necesitat atunci un vot unanim al statelor membre ale UE, iar legătura cu COVID este menționată în acea legislație inițială legată de creditare. Schimbarea bazei legale a RRF, a aspectelor ei fundamentale, necesită unanimitate. Apoi există și regulamentul RRF, care poate fi schimbat în codecizie, dar obiectivul întregii umbrele a ‘Next Generation EU’ a fost creat pe baza unanimității’, care este o bază legală diferită față de propunerea făcută joi de Comisie la Consiliul European privind investiții de 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru a ajuta țările membre să finanțeze consolidarea apărării europene, care are o altă bază legală, un alt articol al tratatului, și necesită doar majoritate calificată în Consiliu, a detaliat Mureșan.
‘Ceea ce vreau să spun este că schimbarea fundamentelor RRF este foarte dificilă din punct de vedere legal. De aceea Comisia Europeană a procedat bine căutând o soluție care este rapidă, care nu necesită unanimitate și care furnizează un răspuns la situația prezentă, privitoare la fondul de 150 de miliarde de euro reprezentând credite pentru statele membre’, a mai spus el.
Dar, deși reorientarea banilor din RRF către apărare este dificilă ‘în propriile planuri naționale (PNRR/Planul Național de Redresare și Reziliență), multe state au proiecte care ameliorează independența energetică, reduc dependența de Rusia, și de asemenea multe proiecte de infrastructură care au utilizare duală – civilă și militară – care pot avea o contribuție la creșterea mobilității militare’.
Siegfried Mureșan a mai ținut să sublinieze că nicio instituție a UE nu va putea impune alocări pentru apărare din Fondul de coeziune, în contextul în care a apărut deja o dezbatere la nivelul statelor membre după propunerea acestei surse de finanțare.
‘Banii pentru agricultură și coeziune sunt alocați la începutul fiecărei perioade de 7 ani pentru fiecare stat membru și nimeni nu poate decide în această perioadă să ia anvelopa națională alocată fiecărui stat membru. Fondurile de coeziune sunt destinate fiecăruia din cele 27 de state membre și nimeni – CE, PE sau Consiliul – nu poate decide împotriva voinței statului membru să ia acei bani. Beneficiarii fondurilor de coeziune nu au motive să se teamă că acestea vor fi luate de la o țară și folosite împotriva voinței acelei țări pentru orice alt scop’, a declarat Mureșan.
‘Ceea ce propune Comisia Europeană este să le dea statelor membre posibilitatea să folosească flexibil banii necheltuiți unde este cea mai mare nevoie de ei. De aceea cred că ceea ce a făcut Comisia Europeană este bine, este pozitiv, le dă statelor membre posibilitatea de a folosi banii de coeziune pentru alte obiective (…). Mă aștept ca unele din statele membre, în special cele apropiate de Ucraina, să folosească acești bani în infrastructură cu utilizare duală, dar și, eventual, pentru a proteja cetățenii, poate pentru adăposturi. Dar din nou se va pleca de la voința, de la priorități ale statelor membre, nu vor fi impuse de Comisie sau orice instituție europeană, pentru că nici nu ar fi legal’, a dat asigurări eurodeputatul.
Eurodeputatul Riho Terras, vicepreședinte al noii Comisii pentru Securitate și Apărare a PE, a salutat inițiativa Ursulei von der Leyen privind investirea a 800 de miliarde de euro în apărare în următorii ani și a subliniat că ‘problema Europei a fost mereu lipsa de voință politică de a investi în propria apărare’.
Fost șef al statului major al armatei estoniene, acesta și-a exprimat opinia că trebuie să existe anumite condiționalități în acordarea acestor credite pentru apărare.
‘Cei 150 de miliarde ar trebui cheltuiți pe capabilități care ne lipsesc în Europa. Nu avem o capabilitate orbitală, sateliți. Rusia și China au capabilități mult mai bune în spațiu. De asemenea, trebuie să ne concentrăm pe apărare aeriană, ceea ce nu s-a făcut în Europa de ani buni. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le facem cu acești bani’, a declarat eurodeputatul estonian din grupul PPE.
Tobias Cremer, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a PE și al grupului S&D, a pledat atât pentru importanța creșterii investițiilor în apărare, cât și a standardizării.
‘Banii sunt doar o față a monedei. Mai este și problema cum îi cheltuim. Nu putem avea un tanc special pentru fiecare țară, trebuie să facem achiziții împreună’, a pledat Cremer.
‘Are mult sens, ca pe termen lung, să avem o piață internă pentru apărare. Este mult mai dificil, dar este posibil, și în situația actuală este în interesul nostru comun. Fiecare stat membru trebuie să cheltuiască cum vrea, dar dacă avem mijloace europene are sens să le utilizăm’, a mai afirmat eurodeputatul german.
De râsul curcilor! Rămâi trăznit când vezi ce se poate debita. Tipul ne spune fără rușine că « e bine că ei pot face în mod legal ceeace este de fapt ilegal ».
Furaciuni dupa furaciuni, la noi s-ar chema deturnare de fonduri dar in uie e ok. Au incercat sa ocoleasca veto de la Ungaria si Slovacia. Celelalte tari au conducatori antinationali, nu inteleg ce e cu meloni ca plecase bine dar a lovit-o dragostea de curcaina.
…trebuie să facem achiziții împreună.” La fel ca in cazul achizitiilor de vaccin pentru Covid 19, nu-i asa? M-am lamurit. Mai am o intrebare: cine si cat va castiga de aici? Ma refer la liderii europeni.