Sindicatele cer respingerea posturilor noi de asistent al judecătorului

Sindicatele solicită, în schimb, redirecționarea resurselor bugetare către ocuparea posturilor vacante de judecători, grefieri și asistenți judiciari. Demersul se bazează pe analiza rezultatelor proiectului pilot prin care funcția de asistent al judecătorului a fost introdusă în sistem.

Cine semnează solicitarea și ce cer

Cele cinci confederații, care se declară susținătoare ale unui sistem public eficient, responsabil și orientat spre interesul cetățeanului, cer Parlamentului respingerea propunerii Consiliului Superior al Magistraturii de suplimentare a schemelor de personal cu noi posturi de asistent al judecătorului.

În același document, sindicatele solicită inițierea demersurilor necesare pentru ca resursele financiare aferente să fie redirecționate către ocuparea posturilor vacante de judecători, grefieri și asistenți judiciari, considerate categorii esențiale pentru funcționarea actului de justiție.

Potrivit confederațiilor semnatare, poziția lor pornește de la un studiu al informațiilor publice disponibile și de la felul în care a funcționat, în practică, proiectul pilot prin care a fost creată funcția de asistent al judecătorului, dar și de la nevoia unei gestionări responsabile a banilor publici.

Proiectul pilot

Sindicatele explică, în scrisoare, că această funcție a apărut printr-un proiect finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, SIPOCA 751, cu o valoare de peste 72 de milioane de lei, care și-a propus reducerea duratei proceselor și scutirea judecătorilor de sarcini administrative. În cadrul proiectului au fost angajați 165 de asistenți ai judecătorului, iar funcția a devenit ulterior permanentă, prin acte normative succesive.

Rezultate insuficient dovedite

Cu toate acestea, sindicatele susțin că datele statistice existente și rapoartele de activitate ale instanțelor incluse în proiectul pilot nu arată o atingere clară a obiectivelor propuse, la un nivel care să justifice extinderea modelului la scară națională.

Potrivit acestora, nu există argumente solide care să confirme o scădere notabilă a timpului în care se desfășoară procesele, un ritm mai bun de redactare a hotărârilor judecătorești, un număr mai mic de dosare rămase nesoluționate sau o eficiență sporită a instanțelor, raportată la sumele cheltuite.

Atribuții care se suprapun

Un alt argument invocat de sindicate ține de natura activității desfășurate de asistenții judecătorului: aceștia nu au atribuții proprii și exclusive, ci mai degrabă sarcini de sprijin, o parte realizabile direct prin programul Ecris 5, care se suprapun în mare măsură cu ceea ce fac deja grefierii și restul personalului auxiliar de specialitate.

Confederațiile arată că justiția dispune deja de specialiști bine pregătiți, evaluați constant și încadrați corespunzător, capabili să preia aceste sarcini printr-o consolidare a schemelor deja existente, fără înființarea unor structuri paralele de administrare.

Deficitul real de personal din instanțe

Semnatarii scrisorii atrag atenția asupra lipsei acute de personal din instanțele românești, vizibilă mai ales la judecători, grefieri și asistenți judiciari, categorii implicate direct în actul de justiție.

Potrivit sindicatelor, tocmai aceste categorii profesionale reprezintă resursa reală care poate scurta durata proceselor, reduce volumul de dosare acumulate și îmbunătăți accesul cetățenilor la justiție, motiv pentru care banii publici ar trebui să meargă cu prioritate spre posturile deficitare și spre instituțiile deja existente, nu spre o categorie profesională nouă.

Cele trei solicitări adresate Parlamentului

Concret, cele cinci confederații cer respingerea propunerii de suplimentare a posturilor de asistent al judecătorului, o evaluare independentă și transparentă a rezultatelor proiectului pilot finanțat din fonduri europene înainte de orice decizie privind extinderea lui, precum și redirecționarea resurselor financiare către ocuparea posturilor vacante de judecători, grefieri și asistenți judiciari, acolo unde lipsa de personal afectează direct activitatea instanțelor.

Proiectul pilot care a introdus funcția de asistent al judecătorului a fost derulat de Consiliul Superior al Magistraturii sub denumirea „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar, componenta de instanțe judecătorești”, fiind cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.

Exercițiul pilot

Exercițiul pilot s-a desfășurat în 19 instanțe, curți de apel, tribunale și judecătorii din toată țara, unde au fost selectați 165 de experți juriști. În baza rezultatelor raportate de CSM, care a susținut că activitatea asistenților a contribuit la optimizarea eficienței și la consolidarea calității actului de justiție, funcția a fost consacrată normativ prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, iar prin Ordonanța de urgență nr. 127/2022 au fost înființate 165 de posturi permanente de experți juriști.

„Deşi există reglementare legală pentru înfiinţarea posturilor de asistenţi ai judecătorilor, aceasta rămâne, în practică, doar formală. Pentru a asigura un raport minim funcţional de 1 asistent al judecătorului la 3 judecători, ar fi necesare 712 posturi suplimentare”, arată CSM.

Citește și: După decizia istorică a CCR, CSM se plânge de deficitul de personal din instanțe. Ce acuzații aduce Guvernului