Sinopsisul epopeii grâului de doi bani

Africa murea de foame fără produsele agricole ale Ucrainei. Presa internațională înfiera zilnic cu vehemență agresiunea Rusiei asupra Ucrainei care lipsea de mijloacele elementare de trai populații întregi din Africa și Asia. Intervențiile diplomatice ale țărilor occidentale care erau sincer îngrijorate de soarta „lumii a treia” au făcut ca tiranul de la Moscova să fie adus la masa negocierilor și, sub patronajul ONU, să semneze la Istanbul acordul „Black See Grain Inițiative” (Inițiativa Grânelor Mării Negre) prin care Rusia ridica blocada asupra exportului maritim de cereale pe timp de un an, începând cu data de 22 iulie 2022 până pe data de 17 iulie 2023.

Acest acord a avut urmări nebănuite de naivi la acea dată. Ucraina, în loc să aprovizioneze țările sărace din Africa și Asia, respectând prin aceasta condițiile acelui acord, a invadat cu cereale ieftine piața Uniunii Europene stârnind reacții puternice din partea fermierilor care trăiesc în țările limitrofe Ucrainei. Prețul scăzut al acestor produse agricole, pe de o parte a făcut ca cerealele autohtone să rămână necomercializate în silozuri, pe de altă parte a încurajat speculanții care au vândut aceste cereale la preț european. Puse în fața acestei realități care afecta economiile naționale, aceste țări au obținut din partea Comisiei Europene legiferarea unei interdicții de comercializare a produselor agricole ucrainene pe teritoriul lor până pe data de 15 septembrie 2023.
Data de 17 iulie 2023, care a marcat încetarea acordului „Inițiativa Grânelor Mării Negre” prin care Rusia permitea exportul de cereale prin Mareea Neagră, a transformat România, Polonia și Ungaria în principale rute de tranzit ale grânelor ucrainene.
„Așadar și prin urmare, nefăcând negoț pe mare”, pentru a înlesni transportul unor alte milioane de tone pe asfaltul românesc, Excelența Sa, Domnul Denis Șmîhal, a fost primit la București pe data de 18 august de omologul său român, premierul Ciolacu, pentru a discuta acest aspect și despre „protejarea fermierilor români și a drepturilor minorității române din Ucraina”. Dacă ținem bine minte acea întâlnire, domnul Șmîhal s-a dovedit a fi un adevărat profesionist care a obținut ce a dorit și nu a deschis gurița pe subiectul minorității române din Ucraina. Cu alte cuvinte, a avut două mâini de luat, iar Ciolacu, două de dat. Nu poți să nu apreciezi tenacitatea și simțul interesului național care se revarsă din pieptul eroicului popor ucrainean.
Presa din România ne relatează faptul că guvernele țărilor limitrofe Ucrainei, care sunt afectate de comercializarea cerealelor pe teritoriul lor, vor cere Comisiei Europene să extindă termenul de interdicție cel puțin până în luna decembrie a acestui an, lucru care l-a scos din sărite pe domnul Zelenski, președintele Ucrainei. Acesta, amintindu-ne de faptul că el ne apără granițele și valorile împotriva agresiunii rusești, ne anunță că ne va deferi justiției deoarece grânele sale sunt un factor important în mecanismul economic de susținere al efortului de război împotriva tiraniei. Gata, nu mai este vorba de Africa, ci de însuși interesul democrației occidentale!

Pe acest fond, se creează o situație problematică între unele țări ale Uniunii Europene. Germania și Franța, care încă sunt motoarele economiei europene, susțin ridicarea acestei restricții, iar Polonia, care se află în plină campanie electorală unde fermierii sunt reprezentați de propriul partid, își dorește prelungirea acestei restricții. Nu mai este nevoie să aduc în discuție Ungaria. Se știe că Orban este un infam susținător al intereselor propriilor cetățeni.
Rezultatele acestei dispute ne va revela care este factorul de decizie în politica occidentală. Dacă restricția va fi prelungită, înseamnă că Polonia are un cuvânt mai greu în politica internațională decât SUA care pe data de 16 august a acestui an, prin purtătorul de cuvânt Vedant Patel, încă mai bătea câmpii despre foametea din Africa și exportul de cereale ucrainean. Dacă restricția va fi ridicată, înseamnă că Germania încă are un rol de jucat în UE sau că Ursula chiar își dorește postul de secretar NATO.

Bineînțeles că România nu ar trebui luată în calcul în această ecuație deoarece nu este un stat problemă, conducătorii săi preferând să lase de la ei, a se citi „de la noi”, decât să deranjeze cu pretenții absurde pe aliații economici sau militari.
Dar… în cazul neprelungirii termenului de restricții de comercializare a grânelor dincolo de 15 septebrie sau în cazul în care Rusia nu va prelungi acordul „Inițiativa Grânelor mării Negre”, prevăd că România s-ar putea erija în postura de salvator al „lumii a treia” și al democrației vestice oferind o soluție agreată de toate părțile: punerea la dispoziție a infrastructurii terestre, fluviale și maritime pentru exportul ucrainean de produse agricole cu mărinimie și tradițională ospitalitate necondiționată de meschine interese economice.

Ezras Bogdan