Sistemul penitenciar, între decizia CEDO şi recursul compensatoriu

Sistemul penitenciar din România a rămas aproape la fel în 2017, deţinuţii din închisorile din ţară confruntându-se tot cu supraaglomerarea din celule, dar şi cu condiţiile improprii. Asta deşi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut României un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor.

Anul 2017 a început cu discuţii despre o eventuală lege a amnistiei și grațierii, iniţiate de ministrul de atunci al Justiţiei, Florin Iordache, ca o soluţie găsită la problema supraaglomerării şi condiţiilor grele din închisorile din România. Asta după ce fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, spunea că s-a făcut o solicitare către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru amânarea unei decizii pentru situaţia din penitenciare, hotărâre care ar fi obligat România să plătească nu mai puțin de 80 de milioane de euro pentru întreţinerea deţinuţilor. La începutul lui 2017, Florin Iordache a iniţiat discuţii cu conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), directorul de atunci al ANP Marius Vulpe declarând, după o întâlnire avută pe 9 ianuarie 2017 pe problemele din închisori, că orice ieșire din sistemul penitenciar ar ajuta, făcând referire astfel și la o eventuală lege a amnistiei și grațierii.

Un proiect care a fost însă contestat. Sindicaliştii din penitenciare au avertizat, imediat după anunţul ministrului, că un eventual proiect de lege privind graţierea nu ar rezolva supraaglomerarea din închisori, ba mai mult, au spus aceştia, 70% dintre potenţialii beneficiari ai actului se vor întoarce în închisoare în primul an de la eliberare. Soluțiile evidente ce trebuiau puse în practică, adică modernizarea închisorilor actuale și construirea de noi penitenciare, nu au fost luate în seamă de către membrii Executivului, transmitea sindicatul.

Pe 18 ianuarie 2017, Florin Iordache anunţa însă că ministerul Justiţiei a transmis pentru consultare Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) două acte normative, unul privind graţierea, nu amnistia, şi celălalt referitor la deciziile Curţii Constituţionale. „Cele două acte normative vizează graţierea, şi nu amnistia, graţiere care nu vizează fapte de corupţie, fapte grave şi care vizează recuperarea prejudiciului, iar cel de-al doilea act normativ vizează hotărârile Curţii Constituţionale care stabileşte pentru anumite fapte să fie mai bine precizate”, a declarat atunci Iorface.

În aceeaşi zi, ministerul Justiției a publicat pe site proiectul de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse. Printre prevederi se număra grațierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani și înjumătățirea pedepsei pentru deținuții care au 60 de ani, femei însărcinate și a celor care au copii de până în 5 ani. Proiectul de ordonanță de urgență privind modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală mai prevedea dezincriminarea abuzului în serviciu sub 200.000 lei, infracțiunea fiind investigată doar ca urmare a unei plângeri.

Imediat, reacţionează preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului spune că proiectele de ordonanțe de urgență privind grațierea și modificarea Codurilor penale sunt „neavenite, inacceptabile şi par a fi făcute cu dedicație”. Ulterior, şi reprezentanţii parchetelor transmit că modificarea cadrului legislativ în regim de urgență și în lipsa unor analize obiective este nejustificată.

Este momentul în care încep protestele în Piaţa Victoriei și nu numai. Pe 22 ianuarie, peste 15.000 de oameni au ieşit în Piaţa Victoriei din Capitală ca să protesteze faţă de proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor. Oamenii au mers în marş de la Piaţa Universităţii până la sediul Guvernului şi, înainte ca ei să plece din Piaţa Universităţii, li s-a alăturat şi preşedintele Klaus Iohannis, care a mers în mijlocul protestatarilor, într-o geacă roșie. De altfel, protestele se extind ulterior în toată ţara.

În toiul manifestațiilor din România, apare o declaraţie a președintelui Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), Guido Raimondi, care spune că numărul cazurilor împotriva ţării noastre a crescut cu 108% în anul 2016, situația vizând cauze legate de condiţiile de detenţie. El avertiza că este vorba de cazuri repetitive care reflectă dificultăți de ordin sistemic sau structural și cere găsirea unor soluţii interne.

Între timp, ministrul Justiţiei face o serie de vizite în penitenciarele din ţară, declarând, la încheierea acestora, că sunt aproximativ 28.000 de deținuți pentru care nu se respectă condițiile minimale de viață. Totodată, directorul de atunci al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor Marius Vulpe transmite că, pentru ca supraaglomerarea din închisori să se reducă, ar fi nevoie ca aproximativ 8.500 de deţinuţi ar trebui să plece din penitenciare sau să le fie construite locuri de cazare.

Pe 31 ianuarie, Guvernul anunță, prin vocea lui Florin Iordache, că a adoptat celebra OUG 13 de modificare a Codurilor Penale și că ordonanța privind grațierea unor persoane s-a transformat în proiect de lege, aprobat de Executiv și trimis Parlamentului spre dezbatere.„Am adoptat proiectul de lege privind graţierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate (…) Am eliminat și nu vizează violatorii, faptele de corupție, actele cu violență, recidiviștii, pedepsele cu suspendare”, anunța, pe 31 ianuarie noaptea, ministrul Florin Iordache.

În aceeași zi, 31 ianuarie, proiectul de lege privind grațierea era înregistrat la Senat. Pe 29 mai, propunerea a fost adoptată tacit, respectiv fără dezbateri și vot în plen. Dezbaterile pe proiectul ajuns între timp la Camera Deputaților au încetinit însă în contextul scandalului provocat de dărâmarea Guvernului Grindeanu. La momentul transmiterii știrii, proiectul nu apare ca având vreun raport dat de Comisia juridică.

O recomandare a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, venită pe 3 februarie 2017, arată că o alternativă pentru construirea de noi penitenciare pentru a diminua supraaglomerarea este reducerea numărului de deținuți prin reforme penale, amnistii, sau programe de eliberare inainte de termen.

Sub presiunea protestelor masive de stradă, autoritățile anunţă, pe 4 februarie 2017, că puterea a decis să retragă OUG 13 privind modificarea Codurilor penale. Ulterior, ordonanța este abrogată, iar ministrul Justiţiei de atunci Florin Iordache, schimbat. Interimar în locul său vine Ana Birchall, iar ulterior portofoliul de la Justiţie este preluat de Tudorel Toader, ministru independent, neafiliat politic.

Situaţia din închisori rămâne însă neschimbată. Conform statisticilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor publicate de Gândul, aproape 900 de oameni au murit în închisorile din România în ultimii 9 ani, ceea ce înseamnă că în medie câte un om și-a pierdut viața la mai puţin de 3 zile.

Penitenciarele româneşti erau la începutul anului 2017 supraîncărcate în proporţie de 98%, respectiv 144%, în funcţie de indicii folosiţi la calcul. Mai mult, statul român plăteşte în fiecare lună, în medie, 4,88 milioane de euro pentru întreţinerea celor peste 27.000 de deţinuţi pe care îi are. România a fost condamnată la CEDO de 130 de ori din 2010 până în 2016, pentru condiţiile degradante şi inumane din închisori, plătind 3,5 milioane de euro condamnaţilor care au dat statul în judecată.

La momentul respectiv, în România, gradul de ocupare a închisorilor era calculat după două metode diferite. Pe niciuna, situaţia nu era una bună, numărul deţinuţilor fiind fie la limita maximă, fie depăşind numărul locurilor din penitenciare. Astfel, standardele europene ale Consiliului Europei, prin Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) obligau la asigurarea unui minimum de 4 metri pătraţi de spaţiu pentru fiecare deţinut. Legislaţia românească a adoptat acest standard, însă doar pentru penitenciarele de maximă siguranţă şi deţinuţii cu regim închis sau pentru penitenciarele renovate sau nou construite, care încă nu există. Pentru deţinuţii cu regim deschis şi semideschis, se aplica un standard de minimum 6 metri cubi de aer. Astfel, la calculul combinat pe legea românească, gradul de ocupare al închisorilor ieşea mai mic decât cel obţinut prin calculul după standardele europene (CPT). Spre exemplu, în închisorile de maximă siguranţă erau încarceraţi şi deţinuţi care au regim deschis sau semideschis şi care intră la calculul pe metri cubi, nu pe metri pătraţi.

Astfel, pe legea românească, care combina standardul european de 4 metri pătraţi cu cel de 6 metri cubi pentru deţinuţii în regim deschis şi semideschis, gradul de ocupare al penitenciarelor din România (inclusiv spitale) era la sfârşitul lunii ianuarie 2017 de 98%. Aplicând doar standardul european de 4 metri pătraţi, gradul de ocupare al sistemului penitenciar românesc era mult mai mare, de 145% la finalul lunii ianuarie 2017, ceea ce înseamnă că penitenciarele îşi depăşiseră capacitatea cu aproape 50%, conform datelor ANP.

Dintre cele 16 penitenciare de maximă siguranţă din România, 12 aveau depăşită capacitatea după standardul românesc, iar pe cel european 15 erau supraaglomerate. Penitenciarul Giurgiu era singura închisoare de maximă siguranţă din România care nu era supraaglomerată pe ambele standarde, iar Penitenciarul Arad se mândrea cu aceeaşi performanţă doar la secţia Centru, secţia exterioară fiind supraaglomerată. Cel mai aglomerat era Penitenciarul Galaţi cu o ocupare de 200% pe ambele standarde, urmat de închisorile din Miercurea Ciuc, Iaşi, Craiova şi Focşani.

În ceea ce priveşte închisorile cu regim deschis şi semideschis din România, din totalul de 18, doar patru erau supraaglomerate pe standardul impus de legea din România, însă doar unul – cel din Găeşti – respecta standardul european CPT, de 4 metri pătraţi pentru fiecare deţinut. Pe primul loc se afla Penitenciarul Târgu Mureş, cu o rată de ocupare de 220% pe ambele standarde, urmat de închisorile din Satu Mare, Ploieşti, Târgu Jiu şi Jilava.

O problemă gravă a sistemului penitenciar rămâne în continuare în 2017 incapacitatea statului de a reintegra deţinuţii care îşi ispăşesc pedepsele. Majoritatea penitenciarelor desfăşoară cursuri de specializare în diverse meserii, precum dulgher, fierar, lăcătuş sau cofetar şi oferă o diplomă, sau chiar un atestat, însă problema e că, în continuare, foarte puţini angajatori oferă o slujbă unui fost puşcăriaş.

Asta deși Administraţia Naţională a Penitenciarelor oferă posibilitatea încheierii unor contracte de prestări servicii, având ca obiect folosirea la muncă, în condiţii avantajoase, a unor persoane private de libertate. Astfel, companiile sunt scutite de obligaţiile de plată la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de sănătate şi fondul de şomaj. Salariul pe care angajatorul îl va plăti deţinuţilor este negociabil, în funcţie de complexitatea lucrărilor efectuate, dar în cele mai multe cazuri se plăteşte salariul minim pe economie. Folosirea la muncă a persoanelor private de libertate nu implică încheierea unor contracte cu acestea, ci doar încheierea unui contract de prestări servicii între beneficiar şi directorul penitenciarului, iar la cerere, activitatea se poate întrerupe temporar, fără vreo penalizare. Pentru deţinuţi, avantajul de a participa la aceste activități constă în câştigarea de zile libere, posibilitatea obţinerii unui atestat de calificare, şi a 40% din banii plătiţi de angajator pentru munca depusă. Cu toate acestea, datele oferite de Administrația Națională a Penitenciarelor arată că peste 40% dintre deținuți revin după gratii.

Altă problemă este legată de condiţii. În România anului 2017, cele mai multe penitenciare sunt construite înainte de 1990, cu celule mici, în care sunt îngrămădiţi câte 10-20 de deţinuţi, în paturi de fier, suprapuse, cu toaletă şi duşuri comune, pe hol.

Conform unui raport al Consiliului Europei prezentat în plen de către Adriana Săftoiu, parlamentar în cadrul Comisiei Drepturilor Omului, referitor la închisori, România are una dintre cele mai mari durate a pedepsei cu închisoarea, cu o medie de 37,8 luni în timp ce media europeană este de 9,5 luni. Astfel, din totalul persoanelor încarcerate, în iunie 2016, adică 28.234, un număr de 12.445 erau condamnate la o pedeapsă de peste 5 ani.

Și tocmai ca urmare a acestor probleme grave din închisorile din țara noastră, pe 25 aprilie 2017, este anunţată decizia CEDO. Autoritățile europene constată că situația din penitenciarele din România contravine Convenției Europene pentru Drepturile Omului și cere statului român ca în termen de șase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.

În paralel, instituţia europeană amână, înainte de adoptarea măsurilor necesare la nivel național, toate cazurile similare la adresa României. Conform deciziilor CEDO, România ar fi trebuit să plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată după ce instanţa europeană a fost sesizată de patru reclamanți, în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Statul român ar fi trebuit să plătească prejudicii morale în valoare de 16.000 de euro celor patru şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată. Aceștia au denunțat condițiile de detenție din penitenciarele din Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Rahova, Tulcea, Iași și Vaslui. Ei a denunțat în special suprapopularea, lipsa luminii naturale, plimbarea zilnică scurtă și lipsa activităților recreative, condițiile de salubrizare fiind de asemenea inadecvate, lipsa unor programe socio-culturale și educaționale sau cursuri profesionale, fiind și ele o sursă de depresie și umilire. Aceste decizii au fost însă amânate.

În aceeaşi zi, directorul de atunci al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Marius Vulpe, anunţa că un penitenciar de 1.000 de locuri, modern, ar costa 140 de milioane de euro şi că este nevoie de 8 astfel de penitenciare pentru a eluda presiunea deciziei CEDO. Potrivit acestuia, sistemul penitenciar ar avea nevoie de 8.000-8.500 de locuri de cazare pentru a nu mai exista presiunea dată de decizia pilot a Curţii.

Şi ministerul Justiţiei reacţionează. Instituţia condusă de Tudorel Toader transmite că va lua măsuri şi că, la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, în perioada 2016-2017, au fost create aproape 700 de noi locuri de cazare, au fost reparate peste 2.500 de camere de detenție şi au fost modernizate 200 de locuri la penitenciarul Bacău.

Abia pe 29 august 2017, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că ministerul Justiţiei va prezenta „într-o săptămână-două” foaia de parcurs pentru hotărârea pilot CEDO privind condiţiile din penitenciare. Ulterior, reprezentanții Ministerului Justiției au precizat, pentru MEDIAFAX că întregul calendar de măsuri menite să rezolve problemele din detenție va fi transmis la 25 ianuarie 2018. Pentru a se alinia cerințelor CEDO cu privire la condițiile din penitenciarele românești, Ministerul Justiției anunță că are în plan construirea și modernizarea a aproape 9.000 de locuri de cazare, recursul compensatoriu care a intrat deja în vigoare, dar și grațierea totală sau parțială a deținuților.

„În conţinutul Planului de măsuri susmenționat, se regăsește inclusiv construirea a două noi penitenciare, termenul de dare în folosinţă, la capacitate maximă, fiind anul 2021. Planul este structurat în trei etape, care cuprind: etapa I (măsuri pe termen scurt): 2016-2017 – locuri noi de cazare: 875 şi locuri modernizate: 200; etapa a II-a (măsuri pe termen mediu): 2018-2020 – locuri noi de cazare: 7.520 şi locuri modernizate: 1.451; etapa a III-a (măsuri pe termen lung): 2021-2023 – locuri noi de cazare: 2.500”, se arată în răspunsul Ministerului Justiției pentru agenția de presă MEDIAFAX.

Totodată, ministerul Justiției a mai precizat că prin hotărâre de guvern a fost aprobată achiziția unui studiu de fezabilitate destinat construirii penitenciarului P 47 – Berceni, județul Prahova. În aceste condiții, Administrația Națională a Penitenciarelor, printr-o Comisie multidisciplinară, a elaborat documentația de atribuire a procedurii de achiziție publică ce se va organiza în vederea contractării serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru penitenciarul P47 – Berceni, județul Prahova.

Mai mult, ministerul Justiției mai arată că, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, se asigură, zilnic, norme calorice diferențiate fiecărei categorii de persoane private de libertate, pentru fiecare normă de hrană. De asemenea, deținuții mai beneficiază și de o serie de suplimente alimentare, dacă prestează activități productive (muncă ușoară sau grea) sau suferă de anumite afecțiuni medicale (deținuți bolnavi de TBC, bolnavi neuropsihic, distrofici). În condițiile în care alimentația persoanelor private de libertate din subordinea ANP se realizează în temeiul unui act normativ elaborat acum peste 20 de ani, Ministerul Justiției a inițiat elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, proiect care urmărește o serie de modificări, cu scopul aducerii în actualitate a normelor legale care disciplinează drepturile de hrană ale persoanelor private de libertate, în acord cu evoluția legislației execuțional-penale din 1994 (anul emiterii actului normativ ce se dorește a fi modificat) până în prezent.

Reprezentanții ministerului și-au propus și stabilirea de către nutriționiști a unor baremuri calorice minime pentru normele de hrană ale persoanelor private de libertate, pentru a li se furniza necesarul zilnic de calorii.

Ulterior, pe 19 octombrie 2017, intră în vigoare legea 169/2017 privind recursul compensatoriu referitor la eliberările din penitenciare pentru condiţii necorespunzătoare. Legea prevede că, la 30 de zile executate în penitenciar în condiţii improprii, deţinuţii beneficiază de şase zile considerate executate. Ultimele date de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor arată că, până pe 17 decembrie, au fost eliberate din închisori, ca urmare a aplicării legii recursului compensatoriu, 833 persoane. Totodată, 2.297 persoane au fost eliberate condiţionat.

Odată cu intrarea în vigoare a legii recursului compensatoriu, sunt stabilite, prin norme clare, condiţiile pe care Administraţia Naţională a Penitenciarelor este obligată să le asigure deţinuţilor. Astfel, fiecare persoană încarcerată trebuie să beneficieze de un spaţiu personal de minimum 4 metri pătraţi, iar paturile trebuie să aibă 2 metri lungime şi minimum 90 de centimetri lăţime.

Pe 7 decembrie, Guvernul a aprobat memorandumul care prevede construcţia de două penitenciare, cu o capacitate de câte 1.000 de locuri, în judeţele Prahova şi Buzău.