Sistemul vamal frânează România: locul 51 în lume, mult sub media europeană

Sistemul de vămuire al României continuă să fie unul dintre cele mai puțin eficiente din Europa, afectând capacitatea țării de a concura cu succes pe piața logistică internațională.

În ediția din 2023 a Indicelui de Performanță Logistică (IPL), publicat de Banca Mondială, România se află pe locul 51 din 139 de țări. Acest indicator este unul esențial pentru evaluarea capacității unei țări de a gestiona eficient fluxurile comerciale internaționale, însă scorurile obținute de România indică probleme structurale majore.

Vămuirea, punctul nevralgic al logisticii românești

Dintre cele șase dimensiuni analizate de IPL, eficiența vămuirii este unul dintre punctele cele mai slabe pentru România. Cu un scor de doar 2,7 la acest capitol, țara noastră se situează mult sub media europeană și chiar mai jos decât țări cu economii comparabile. În procedura de vămuire, 90% din operațiuni se desfășoară prin metoda tradițională, în timp ce doar 10% beneficiază de procedura simplificată. Această proporție este alarmant de mică, având în vedere că media europeană de utilizare a procedurilor simplificate este de 67%.

Prin comparație, țările de top în logistică, cum ar fi Germania și Olanda, au investit masiv în tehnologii vamale moderne care permit o procesare rapidă și eficientă a mărfurilor. De exemplu, Olanda, care ocupă locul 3 în clasamentul IPL, are un sistem vamal avansat în Portul Rotterdam, unul dintre cele mai mari din lume. Aici, mărfurile sunt procesate rapid datorită unor sisteme de „vamă inteligentă” care folosesc date în timp real pentru optimizarea fluxurilor de transport. Această eficiență sporită este reflectată și în scorurile IPL, unde Olanda și Germania au obținut valori de peste 4, față de media României de doar 3,2.

Performanță logistică sub medie

România a obținut un scor general de 3,2 în IPL 2023, ceea ce o plasează într-o grupă de state alături de Brazilia, Bulgaria, Cipru, Ungaria și Kuweit. Însă, mai îngrijorător este faptul că țări precum Croația, Cehia, Slovacia și Malta, cu scoruri de 3,3, au devansat România, consolidându-și poziția în clasamentul logistic global. În timp ce liderii mondiali, cum ar fi Singapore (locul 1, cu un scor de 4,3), continuă să își îmbunătățească constant infrastructura și sistemele logistice, România rămâne în urma acestora, cu mari deficiențe pe multiple segmente.

Dacă analizăm în detaliu scorurile obținute de România pe diferitele dimensiuni ale IPL, observăm o imagine mixtă:

– Eficiența vămuirii: 2,7

– Calitatea infrastructurii de transport: 2,9

– Ușurința organizării transporturilor internaționale: 3,4

– Competența și calitatea serviciilor logistice: 3,3

– Capacitatea de urmărire și monitorizare a încărcăturilor: 3,5

– Promptitudinea livrării mărfurilor: 3,6

Deși scorurile pentru „competența serviciilor logistice” și „monitorizarea mărfurilor” sunt ușor peste media globală, problemele majore sunt evidente în domeniul infrastructurii și al eficienței vămuirii. Un scor de 2,9 pentru infrastructura de transport indică necesitatea unor investiții substanțiale pentru a moderniza drumurile, căile ferate și porturile din România.

O comparație necesară: România vs. liderii europeni

O privire asupra țărilor din fruntea clasamentului, cum ar fi Germania (locul 6) și Belgia (locul 7), evidențiază diferențe semnificative. Aceste state au reușit să creeze un mediu logistic de top datorită colaborării strânse dintre guverne și sectorul privat, investițiilor constante în infrastructură și digitalizării proceselor vamale. Spre exemplu, Germania, cu un scor IPL general de 4,0, a implementat tehnologii avansate care reduc considerabil timpul de procesare a mărfurilor la frontieră, asigurând o fluiditate optimă a traficului comercial.

În România, însă, procedurile vamale rămân complexe și neadaptate la cerințele moderne ale comerțului internațional. Timpul mediu de procesare a mărfurilor în punctele vamale din România este considerabil mai mare decât în majoritatea țărilor europene, crescând costurile operaționale și afectând competitivitatea exportatorilor români, susține Mihai Petre, Director, Global Trade, EY România.

Reformele sunt urgente

Pentru ca România să urce în clasamentele globale și să devină o destinație atractivă pentru comerțul internațional, este necesară o reformă amplă a sistemului vamal și a infrastructurii logistice. Investițiile în digitalizarea proceselor vamale, creșterea proporției de operațiuni simplificate și modernizarea infrastructurii de transport sunt pași esențiali.

O astfel de reformă nu este doar o necesitate tehnică, ci o oportunitate de a atrage noi investiții și de a reduce decalajul față de liderii europeni. Prin adoptarea celor mai bune practici internaționale și implementarea de soluții tehnologice moderne, România ar putea transforma slăbiciunea actuală a sistemului vamal într-un avantaj competitiv.

Un drum lung înainte

În concluzie, Indicele de Performanță Logistică din 2023 scoate la iveală o problemă esențială pentru România: eficiența redusă a vămuirii și infrastructura logistică neperformantă continuă să frâneze dezvoltarea economică a țării. Dacă nu se vor lua măsuri urgente pentru reformarea acestor sectoare, România riscă să rămână în urmă în competiția globală pentru atragerea investițiilor și dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare internaționale. Deși există progrese în alte arii, un sistem vamal eficient și modern este esențial pentru succesul României pe piața logistică globală.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.