Liderul socialiştilor eleni, fostul ministru de Finanţe Evangelos Venizelos, a eşuat în încercarea de a forma noul guvern de la Atena. El nu a reuşit să obţină sprijinul stângii radicale (SYRIZA), deoarece aceasta se opune respectării pe mai departe a măsurilor de austeritate impuse de UE şi FMI.
Venizelos a fost al treilea lider politic însărcinat cu formarea guvernului. Imediat după alegeri, Antonis Samaras, liderul conservatorilor din Noua Democraţie a eşuat în formarea unui guvern care să continue politica UE şi FMI. Liderul celui de al doileapartid (SYRIZA), Alexis Tsipras, nu a reuşit nici el să formeze un guvern care să se opună acestui acord.
În aceste condiţii, Grecia se îndreaptă către alegeri anticipate. Ultima şansă pentru formarea unui guvern va fi încercarea preşedintelui Carolos Papoulias de a ajunge la un acord pentru un guvern de uniune naţională. Chiar şi aşa, partidele care doresc respectarea acordului cu UE şi FMI (socialiştii şi conservatorii) au nevoie de susţinerea unei formaţiuni care se opune acestei politici.
Posibilele alegeri anticipate vor avea loc în iunie şi vor fi diferite de cele anterioare, favorizând mai mult partidele de la extrema spectrului politic.
Legea electorală prevede că în cazul anticipatelor care a loc la mai puţin de 18 luni de la precedentele alegeri, alegătorii nu vor mai vota candidaţi individuali, ci liste propuse de partide. Aceasta va duce la întărirea controlului partidelor asupra noului parlament.
Alegerile de iunie vor trebui să ţină cont de rezultatele recensământului din mai 2011, ceea ce nu a fost cazul la alegerile de pe 6 mai. Recensământul a arătat o reducere sensibilă a numarului de alegători, dar şi o migratie a locuitorilor din centrul Atenei către suburbii. Suburbiile Atenei sunt un fief al stangii şi noile alegeri pot aduce astfel un avantaj forţelor care se opun politicii UE şi FMI. Centrul Atenei (17 mandate) sunt fieful conservatorilor, dar numărul de mandate care i se atribuie va scădea.
Aceste mici modificări ale distribuirii mandatelor sunt esenţiale, pentru că diferenţa dintre Noua Democraţie şi Coaliţia Stângii Radicale a fost foarte mică la precedentele alegeri de pe 6 mai (18,85% faţă de 16,78%). Dacă în iunie SYRIZA va reuşi să obţina prima poziţie, atunci va obţine şi prima electorală de 50 de mandate, putând astfel să se detaşeze şi să aibă o şansă în plus pentru formarea unei coaliţii cu fortele care se opun austerităţii.
