Ucrainenii se opun în continuare unor concesii teritoriale către Rusia pentru a obţine pacea, în pofida avansării trupelor ruse, pierderilor de vieţi omeneşti şi oboselii, arată rezultatele unui sondaj de opinie publicate marţi de un institut specializat de la Kiev.
Institutul Internaţional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a desfăşurat o anchetă prin telefon pe un eşantion de 2.004 de persoane care locuiesc pe teritoriul aflat sub controlul Kievului, în perioada 20 septembrie-3 octombrie, înainte de victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, victorie ce a relansat dezbaterea asupra unor eventuale negocieri de pace cu Moscova.
Potrivit rezultatelor, „la începutul lui octombrie 2024, în pofida unor circumstanţe dificile, majoritatea ucrainenilor – 58% – se opun oricărei concesii teritoriale”.
Această cifră este în creştere cu trei puncte procentuale în raport cu luna mai, când a fost realizată o anchetă precedentă, însă în scădere pronunţată în raport cu începutul invaziei ruse în februarie 2022, când 82% dintre ucraineni se opuneau în luna mai 2022 unor astfel de concesii.
Autorii sondajului adaugă că „între mai şi începutul lui octombrie 2024, situaţia nu s-a schimbat: în prezent, 32% dintre persoanele intervievate sunt gata”, dimpotrivă, să facă nişte concesii teritoriale pentru „a păstra independenţa” Ucrainei.
Chiar dacă această cifră s-a triplat din mai 2022 (10% la acea vreme), ea rămâne în continuare minoritară în opinia publică, potrivit acestui sondaj.
Recenta realegere la Casa Albă a lui Donald Trump, care a afirmat că el va pune capăt „în 24 de ore” războiului odată ce va reveni la putere, generează temeri la Kiev privind o reducere a sprijinului american pentru respingerea forţelor ruse care ocupă în continuare aproape 20% din teritoriul ucrainean.
Fostul preşedinte american a făcut în trecut declaraţii laudative la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin.
Dezbaterea asupra unor eventuale negocieri de pace cu Moscova, chiar dacă respinsă în mod regulat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, s-a intensificat în ultimele săptămâni, pe fondul avansării trupelor ruse în Donbas (est) şi al tergiversărilor occidentale asupra ajutorului militar pentru Kiev.
În acest context incert, armata ucraineană a întreprins în august un atac de anvergură împotriva regiunii ruse Kursk, cucerind mai multe sute de kilometri pătraţi, un argument pe care Kievul declarase că vrea să-l utilizeze, când va fi cazul, pentru a face presiune asupra Moscovei în cadrul unor eventuale discuţii.
Romania ar trebui sa-i repatrieze urgent pe toti ucrainenii, pentru ca altfel suntem in pericol de invazie ucraineana sub pretextul cusut cu ata alba al unui razboi care acopera doar teritoriile locuite de etnicii rusi. Restul ucrainenilor traiesc bine-mersi la ei acasa. Daca vor sa se refugieze, sa o faca tot in Ucraina, in teritoriile neafectate de razboi, dar nu in Romanie unde acum traiesc precum trantorii pe spatele romanilor. Sa mearga sa munceasca si sa lupte pentru apararea oligarhiei din Ucraina, nu sa trandaveasca pe munca romanilor.