S&P menţine perspectiva ratingului României la negativă

Agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P) a reconfirmat calificativul de credit al României la nivelul „BBB-/A-3” pentru datoriile pe termen lung și scurt, atât în monedă locală, cât și în valută, menținând însă perspectiva negativă. Aceasta reflectă riscuri ridicate pentru stabilitatea fiscală a țării, în pofida celor mai ambițioase măsuri de consolidare fiscală adoptate de România de la criza financiară globală din 2008 încoace.

Eforturi fiscale semnificative, dar insuficiente

Decizia vine în contextul în care noul Guvern condus de premierul Ilie-Gavril Bolojan, instalat după alegerea lui Nicușor Dan ca președinte în luna mai, a adoptat un set de măsuri fiscale cu un impact estimat la 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026. Aceste măsuri vizează reducerea deficitului bugetar de la un nivel estimat de 9,3% din PIB în 2024 la 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026.

Printre măsurile asumate se numără creșteri de taxe, înghețarea salariilor în sectorul public, reduceri de cheltuieli în educație și sănătate, precum și scăderea investițiilor publice nefinanțate de UE. În pofida acestor acțiuni, S&P avertizează că rezultatele sunt incerte, iar efectele secundare asupra economiei ar putea atenua impactul pozitiv al măsurilor.

Provocări economice și inflație ridicată

S&P estimează o creștere economică modestă, de doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026, pe fondul încetinirii cererii interne, a scăderii investițiilor și a presiunilor inflaționiste. Inflația, una dintre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, este prognozată să atingă în lunile următoare niveluri de până la 9%, alimentată de creșterea prețurilor la energie electrică, majorarea cotelor TVA și accizele suplimentare.

În acest context, Banca Națională a României (BNR) este constrânsă să mențină actuala politică monetară, în pofida încetinirii activității economice.

Perspective fiscale și politice incerte

Agenția subliniază că perspectiva negativă este motivată de incertitudinile privind continuarea reformelor fiscale după anul 2026, când mandatul premierului Bolojan se va încheia în cadrul unui acord de rotație cu PSD. De asemenea, coeziunea coaliției guvernamentale – formată din patru partide și susținută de delegați independenți – ar putea fi testată în procesul de implementare a unor măsuri dure de consolidare bugetară.

S&P notează că, în pofida reducerii planificate a deficitului, datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2027, iar cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la o medie de 8,7% din veniturile bugetare între 2025 și 2028. Totodată, deficitele de cont curent se vor menține la un nivel ridicat, de aproximativ 7,5% din PIB în perioada analizată.

Fondurile europene – colacul de salvare

Un punct pozitiv remarcat de agenție este potențialul de accesare a aproximativ 44 de miliarde de euro din fonduri europene, echivalentul a peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025. Aceste fonduri ar putea sprijini creșterea economică și ar contribui la finanțarea deficitelor externe.

România se află încă sub incidența procedurii de deficit excesiv a Uniunii Europene, dar ajustările fiscale actuale sunt considerate suficiente de Comisia Europeană pentru a permite reluarea fluxurilor financiare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Scenarii viitoare

În analiza sa, S&P avertizează că ar putea reduce ratingul suveran al României în următorii doi ani dacă reformele fiscale vor deraia sau dacă creșterea economică va fi insuficientă pentru a susține consolidarea bugetară. Pe de altă parte, o reducere substanțială a deficitului bugetar și de cont curent, susținută de o revenire economică, ar putea conduce la o revizuire pozitivă a perspectivei de rating.