Şpagă pentru voturi?

În ajun de sărbători, Guvernul a mai scos din puşculiţă peste 23 de milioane de lei (5,4 milioane de Euro) pe care i-a alocat organizaţiilor minorităţilor naţionale. Suma nu este imensă, dar, ca să parafrazăm un clasic în viaţă, „pic cu pic se face lac”. În plus, alocarea banilor este ciudată şi total netransparentă şi vine să răsplătească modul în care deputaţii minorităţilor au votat tot ce le-a cerut guvernul sau PDL.

200.000 lei pentru ceva ce nu există

HG 1.306 din 21 decembrie 2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 23 decembrie 2010) a trecut total neobservată. La o privire mai atentă, se poate constata că guvernul Boc a alocat într-un mod foarte ciudat suma de 220.000 lei (51.000 euro). 200.000 lei au fost alocaţi Uniunii Culturale Rutene (UCR) pentru finanţarea obiectivului de investiţii „înfiinţarea Centrului Cultural Rutean” în comuna Peregu Mare, judeţul Arad. Această alocare de fonduri ridică numeroase semne de întrebare. În primul rând, minoritatea ruteană este una liliputană în România. În documente oficiale se vorbeşte de existenţa, pe întreg teritoriul ţării, a 262 de ruteni, din care doar 100 vorbesc şi limba acestei minorităţi hibrid de sorginte slavă. În comuna Peregu Mare (compusă din localităţile Peregu Mare şi Peregu Mic) sunt înregistraţi 1.787 de locuitori: 873 – maghiari, 424 – slovaci, 317 – români, 84 – germani, 74 – cehi, 15 – romi. Deci nici pomeneală de vreun etnic rutean. UCR susţine însă că în Peregu Mare sunt etnici ruteni şi vine cu argumentul votului de la alegerile locale din 2008: atunci UCR a luat 36 de voturi în Peregu Mare. Indiferent că oficial nu există nici picior de rutean în zonă sau că sunt 36, alocarea sumei de 200.000 lei pentru un centru cultural special nu se justifică. Dacă ţinem cont că ambele localităţi ale comunei au câte un cămin cultural cu câte 150 de locuri fiecare, şi că din cei 1.784 de locuitori, 60% sunt pensionari, investiţia pare şi mai mult ca fiind ciudată. Dacă ţinem cont că Peregu Mare face parte din colegiul electoral 7 Arad, unde deputat este celebrul Iustin Cionca-Arghir – PDL (preşedintele comisiei de regulament al Camerei, un personaj decisiv în modificarea regulamentului după dorinţele PDL – n.a.) şi că primarul aparţine de UDMR, atunci lucrurile nu mai par chiar aşa de ciudate. Şi mai există un argument în acest sens, pe care o să-l dezvoltăm mai jos.

Alocare de fonduri cu repetiţie

Cealaltă sumă din HG 1.306 – 20.000 lei – alocată pentru finalizarea Centrului cultural sârbesc din cadrul noului sediu al Uniunii Sârbilor din România (din Timişoara – n.a.) pare firească la prima vedere. Pentru cine urmăreşte însă toate hotărârile emise de guvernul Boc, şi această alocare intră în categoria celor ciudate, dacă nu chiar dubioase. Pentru simplul motiv că prin HG 1.168 din 22 noiembrie 2010 s-au alocat, surpriză, tot 20.000 lei, pentru acelaşi obiectiv de investiţii. Există însă o neconcordanţă între cele două HG-uri. Cea din luna noiembrie, reprezenta alocări de fonduri pentru echilibrarea bugetelor locale, în timp ce acum, în decembrie, alocarea vine prin suplimentarea (de la fondul de rezervă) a bugetului Departamentului pentru relaţii interetnice. Cum se mizează pe faptul că în general cetăţenii (şi chiar o parte a presei) nu au acces sau nu acordă o atenţie deosebită actelor normative cum sunt hotărârile de guvern, alocarea de fonduri „cu repetiţie” trece de regulă neobservată. Este puţin probabil să fie vorba de o eroare va urmare a comunicării dintre departamentele Executivului.

Bani pentru voturile decisive

Prin HG 1.311 din 23 decembrie 2010 (publicată în Monitorul Oficial nr. 868 din 24 decembrie a.c.), guvernul Boc a alocat pentru 17 organizaţii (din 19) ale minorităţilor naţionale suma de 23 milioane de lei (aproape 5 milioane de euro). Şi această alocare este cu cântec. În primul rând, în textul hotărârii există o exprimare, care ori este eronată, ori încearcă să ascundă ceva. Se spune (situaţia este identică şi în cazul HG 1.306 la care ne-am referit înainte) se alocă fonduri pentru „sprijinirea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale altele decât cele care primesc subvenţii de la bugetul de stat”. Or, organizaţiile care au primit fonduri sunt cele 19 recunoscute oficial şi cele care au reprezentanţă parlamentară. Or, se ştie, acestea primesc bani de la buget. Alte organizaţii ale minorităţilor recunoscute legal în nici un caz nu primesc vreun ban de la stat. Trecem peste această formulare, dar ceea ce este esenţial este că 17 organizaţii ale minorităţilor au primit un bonus financiar pe post de „Moş Crăciun” (cea sârbă şi ruteană chiar un dublu bonus). Încă de la începutul lunii noiembrie, înainte de voturile decisive din Parlament (legea bugetului, moţiunile de cenzură, legea pensiilor ş.a.), s-a zvonit că localităţile controlate de parlamentarii Puterii şi organizaţiile minorităţilor vor fi răsplătite cu sume frumuşele de bani, pentru fidelitate. Şi iată că toate zvonurile s-au confirmat 100%. Pe 22 noiembrie, 17 decembrie, 21 decembrie şi 23 decembrie s-au alocat în total 170.000.000 lei (circa 40 milioane euro), grosul banilor mergând spre zonele controlate de Putere.

În ceea ce priveşte banii alocaţi acum minorităţilor – repetăm, acestea primesc bani de la buget -, modul în care au fost împărţiţi pare ciudat. Astfel, nu s-a ţinut cont (cu excepţia sumei alocate UDMR) nici de ponderea respectivei minorităţi şi nici de numărul de voturi obţinute în alegerile din 2008. De fapt, acest ultim criteriu ar trebui să primeze. Inexplicabil, două minorităţi nu au primit nici un leu. Vă prezentăm în continuare minorităţile care au primit suplimentul financiar de la guvern şi numărul lor de votanţi de la alegerile parlamentare din 2008.

UDMR (440.449 voturi) – 5.700.000 lei
Partida Romilor Pro Europa (44.037 voturi) – 10.000 lei

Forumul Democrat al Germanilor (23.190 voturi) – 960.000 lei

Federatia Comunitatilor Evreiesti (22.393 voturi) –

Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor (15.373 voturi) – 10.000lei

Uniunea Bulgară din Banat (14.039 voturi) – 1.140.000 lei

Uniunea Armenilor (13.892 voturi) – 220.000 lei

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani (11.868 voturi) – 2.480.000 lei

Asociaţia Macedonenilor (11.814 voturi) – 380.000 lei

Uniunea Sârbilor (10.878 voturi) – 1.400.000 lei

Asociaţia Italienilor (9.567 voturi) – 610.000 lei

Uniunea Democrată Turcă (9.481 voturi) – 1.910.000 lei

Uniunea Ucrainenilor (9.338 voturi) – 5.330.000 lei