”Spune lucrurilor pe nume”. Campanie Cotidianul de Ziua pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor

Cotidianul.ro, cofondator al campaniei „Spune lucrurilor pe nume” , marchează Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor printr-o campanie internațională care atrage atenția asupra modului în care societatea, presa și autoritățile vorbesc despre violența, abuzul domestic și agresiune.

De Bianca Dumbraveanu - redactor
”Spune lucrurilor pe nume”. Campanie Cotidianul de Ziua pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor

Violența domestică, un fenomen care ia amploare în România FOTO Freepik.com

Cotidianul.ro, cofondator al campaniei „Spune lucrurilor pe nume” , marchează Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor printr-o campanie internațională care atrage atenția asupra modului în care societatea, presa și autoritățile vorbesc despre violența, abuzul domestic și agresiune.

Cotidianul.ro va publica mâine un interviu cu Andreea Groenendijk-Deveau, fondatoarea mișcării „Spune lucrurilor pe nume”, în care explică de ce felul în care vorbim despre violența împotriva femeilor contează. Mișcarea mizează pe schimbări mici, cum ar fi înlocuirea formulărilor de tipul „o femeie a fost violată” cu „un bărbat a violat o femeie”. Schimbări care, adunate în timp, pot transforma percepția publică asupra agresiunii.

🔴 De asemenea, jurnalista Cotidianul Elena Crângașu, cu o experiență de șapte ani în domeniul politic, analizează comportamentul liderilor politici în interacțiunea cu femeile din propriul partid, din Parlament sau din instituțiile publice. Politicienii nu doar că nu iau măsuri ferme, ci chiar acutizează imaginea femeii “slabe” în societate sau a femeii “vinovate” pentru ceea ce i se întâmplă. Deși pozează în adulatorii figurii feminine, mai ales a femeii în ipostaza de mamă, discursurile acestora trădează, de multe ori, misoginismul sau sexismul.

🔴 Numeroase studii arată că în mass-media limbajul pasiv este dominant în relatările despre violență sexuală și omor. Cercetările evidențiază că alegerea structurii pasive mută atenția asupra victimei și reduce vizibilitatea autorului infracțiunii. Acest lucru influențează modul în care publicul atribuie vina și responsabilitatea.

🔴 Un studiu realizat pe articole din presa americană arată că prezentarea violenței împotriva femeilor prin formulări pasive poate întări stereotipuri și poate trivializa actul violent. De asemenea, stigmatul crește atunci când articolele folosesc cadre narative care pun accent pe izolare, pe învinovățirea victimei sau detalii cu tentă senzațională, ignorând contextul real al violenței.

🔴 Alte cercetări confirmă același fenomen: jurnaliștii recurg la pasiv de peste două ori mai des când descriu violența comisă de bărbați împotriva femeilor. Acest tip de formulare crește tendința cititorilor de a vedea victima ca responsabilă sau de a minimiza suferința acesteia.

Distribuie articolul pe:

5 comentarii

  1. Sunt sigur ca blamarea tuturor barbatiilor pentru actiunile catorva dezaxati nu o sa aiba nicio consecinta pe termen mediu si lung. Doar este bine cunoscut faptul ca existenta unui climat ce genereaza ura si teama pe diferite criterii nu a condus niciodata la probleme

  2. Femeia e slaba si necesita protectie. N-o mai dati dupa cires ca e egala cu barbatul. Niciodata n-o sa-i cer sotiei atat cat pot face eu. Se deruleaza campanii neomarxiste penibile, au ajuns sportivii sa-si traga dungi de ruj pe obraz, chipurile sunt de acord cu campania. Dar cati dintre ei isi respecta sotiile? Sunteti ipocriti, incitati la ura si dati sperante desarte unor fiinte gingase tocmai prin slabiciunea lor. Daca va place matriarhatul mergeti in jungla sau pe unde mai traiesc triburi primitive!

    1. Nu sunt ipocriti deloc, se numeste inginerie sociala, creeaza o problema si apoi tot tu vii cu solutia. De fiecare data acelasi procedeu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.