🔴 De asemenea, jurnalista Cotidianul Elena Crângașu, cu o experiență de șapte ani în domeniul politic, analizează comportamentul liderilor politici în interacțiunea cu femeile din propriul partid, din Parlament sau din instituțiile publice. Politicienii nu doar că nu iau măsuri ferme, ci chiar acutizează imaginea femeii “slabe” în societate sau a femeii “vinovate” pentru ceea ce i se întâmplă. Deși pozează în adulatorii figurii feminine, mai ales a femeii în ipostaza de mamă, discursurile acestora trădează, de multe ori, misoginismul sau sexismul.
🔴 Numeroase studii arată că în mass-media limbajul pasiv este dominant în relatările despre violență sexuală și omor. Cercetările evidențiază că alegerea structurii pasive mută atenția asupra victimei și reduce vizibilitatea autorului infracțiunii. Acest lucru influențează modul în care publicul atribuie vina și responsabilitatea.
🔴 Un studiu realizat pe articole din presa americană arată că prezentarea violenței împotriva femeilor prin formulări pasive poate întări stereotipuri și poate trivializa actul violent. De asemenea, stigmatul crește atunci când articolele folosesc cadre narative care pun accent pe izolare, pe învinovățirea victimei sau detalii cu tentă senzațională, ignorând contextul real al violenței.
🔴 Alte cercetări confirmă același fenomen: jurnaliștii recurg la pasiv de peste două ori mai des când descriu violența comisă de bărbați împotriva femeilor. Acest tip de formulare crește tendința cititorilor de a vedea victima ca responsabilă sau de a minimiza suferința acesteia.
Sunt sigur ca blamarea tuturor barbatiilor pentru actiunile catorva dezaxati nu o sa aiba nicio consecinta pe termen mediu si lung. Doar este bine cunoscut faptul ca existenta unui climat ce genereaza ura si teama pe diferite criterii nu a condus niciodata la probleme