Statul a plătit 40% din autostrada Cernavodă-Constanța. S-au construit zero km

Pe ultimele două tronsoane ale Autostrăzii Soarelui, respectiv Cernavodă-Medgidia, Medgidia-Constanţa, lucrările bat pasul pe loc. Motivul: nu sunt bani pentru lucrări. Ce nu spune nimeni este faptul că s-au plătit 38% din banii necesari pentru finalizarea lucrărilor, dar de construit nu s-a construit nici un kilometru de autostradă.

Autostrada Soarelui pare să fi venit din balada Meșterului Manole. Se lucrează la ea de 20 de ani, dar până la finalizarea ei mai este drum lung. Practic, de la darea în folosinţă din luna mai a anului 2007 a tronsonului Drajna – Feteşti, cu o lungime de 36,8 kilometri, lucrările au intrat parcă în conservare. „Valoarea proiectului Cernavodă-Constanța se ridică la peste 400 de milioane de euro, din care circa 70,8 milioane de euro sunt fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. Autostrada Cernavodă-Constanța, împărțită în două tronsoane, Cernavodă-Medgidia și Medgidia-Constanța, urmează să fie finalizată la 1 mai 2011”, declara în luna iulie 2009 ministrul Radu Berceanu. La un an distanţă, şoferii nu văd ceva concret, iar sezonul estival a venit cu tradiţionalele blocaje în trafic.

Potrivit contractelor de proiectare *i execuţie a lucrărilor aferente celor două tronsoane de autostradă, termenul de finalizare ar fi trebuit să fie luna mai 2011, dar dacă va fi finalul anului 2012 va fi foarte bine. Asta pentru că nici acest ultim termen nu este sigur. Tronsonul Cernavodă-Medgidia va fi realizat de firma Colas SA, va avea o lungime de 19,2 km şi va costa 224 de milioane de euro. Pe tronsonul Medgidia-Constanţa, cu o lungime de 31,8 km kilometri, lucrează JV Astaldi & Max Böegl. Valoarea contractului cu consorţiul italiano-german este de 211 milioane de euro, iar fondurile pentru execuţie provin de la BEI.

Surse autorizate susțin că până în prezent statul român a plătit 38% din valoarea celor două tronsoane de autostradă, dar parcă banii au intrat în pământ, constructorii așteptând alți bani, cu toate că nu au finalizat nici măcar un kilometru de autostradă. Situația este cunoscută de Radu Berceanu, dar acesta nu pare deranjat de faptul că lucrările la cele două tronsoane de autostradă au întârzieri de peste un an. Singurul oficial care a părut deranjat de situația lucrărilor de pe Autostrada Soarelui a fost Adrian Ionescu, director CNADNR. Acesta, susțin sursele, ar fi cerut companiilor să accelereze lucrul, ținând cont de banii primiți, numai că, după ce a primit o muștruluială de la Radu Berceanu, omul a bătut în retragere.

Reamintim că primul tronson din Autostrada Soarelui, respectiv Feteşti-Cernavodă, a fost construit înainte de 1989. După Revoluţie, timp de zece ani, lucrările au fost suspendate din lipsa banilor. Lucrările au fost reluate în 1999, finanţarea fiind asigurată de Banca Europeană de Investiţii (BEI). Astfel, sectoarele Bucureşti-Fundulea, de 26,5 kilometri, şi Fundulea-Lehliu, de 29,2 kilometri, au fost date în folosinţă la 4 iunie 2004. Întreruperea lucrărilor a dus şi la creşterea costurilor totale ale tronsoanelor de autostradă. Tronsonul Bucureşti-Fundulea a ajuns să coste 57,3 milioane euro faţă de 40 de milioane de euro, iar tronsonul Fundulea-Lehliu s-a scumpit de la 68 de milioane de euro la 87 milioane euro.

Lucrările la al treilea tronson, Lehliu-Drajna, au fost încheiate la 16 noiembrie 2004, cei 42 de kilometri de autostradă necesitând o investiţie dublă faţă de valoarea iniţială a contractului, ajungând la 93,7 milioane de euro faţă de cele 48 milioane de euro trecute în contract. Sectorul de autostradă Drajna-Cernavodă a fost împărţit în două tronsoane, respectiv Drajna-Feteşti şi Feteşti-Cernavodă. Finanţarea a fost asigurată de ISPA în proporţie de 75%, iar de la bugetul de stat s-a asigurat 25% din sumă. Valoarea totală a lucrărilor a fost de circa 110 milioane de euro. Tronsonul Feteşti-Cernavodă a fost dat în folosinţă în iunie 2006, iar cel dintre Drajna şi Feteşti, în mai 2007.