Venită cu mult tam-tam în Bucureşti, echipa electorală din Bănie a arătat că nu prea are tangenţe cu fotbalul deşi este ţinută în puf de autorităţile locale. Reintrat după o scurtă tuşă, Sânmărtean a făcut un meci mare.
Steaua – CSU Craiova 3-1
Steaua a făcut sâmbătă seara un util antrenament oficial (fără public) în compania oltenilor de la CSU. Fără să strălucească, ba chiar am spune, jucând modest, roş-albaştrii nu au avut nicio problemă cu echipa din Bănie.
Înainte de meci vocea oaspeţilor a inundat toate canalele media. „Venim la Bucureşti să batem”. Oltenii plecau din start cu două elemente care ar fi putut constitui un avantaj pentru orice echipă oaspete: meciul se juca fără spectatori (din cauza unei sancţiuni din sezonul trecut) şi în plus se anticipa că gazdele s-ar fi putut menaja pentru returul cu Aktobe. Poate pentru alte echipe aceste avantaje ar fi fost utile. Dar pentru cei de la CSU nu au contat. Pentru că au jucat foarte slab. Şi nici nu puteau altfel, pentru că nu au echipă. Doar ex „studenţii” din Regie, Curelea şi Ferfelea mai arată a fotbalişti (dar şi ei sub valoarea din anii trecuţi), în rest, „marfă” de CS Podari, CSO Filiaşi, Dunărea Calafat şi Recolta Ostroveni. Steaua a avut 2-0 la pauză fără să forţeze şi scorul putea să fie şi mai mare. Craiovenii au avut o singură fază bună în minutul 9, rezultatul: o minge scoasă de pe linia porţii de Pârvulescu (chiar dacă reluările nu ne-au ajutat prea mult s-a văzut că nu a fost gol). În rest zero barat. În prima repriză am mai asistat la un recital Sânmărtean, cel mai bun om de pe teren, el înscriind impecabil dintr-o lovitură liberă de la 25 de metri. După pauză gazdele au apăsat pe pedala de frână, au intrat şi cei trei titulari menajaţi (Tănase, Chipciu şi Keleru), dar nu au arătat mai nimic, oricum, nu au fost mai slabi decât tandemul promisiunilor, Iancu-Stanciu, penibili sâmbătă, ca şi în alte meciuri. Totuşi este îngrijorător că şi cu o echipă foarte slabă în faţă, apărarea bucureştenilor a fost din nou praf, singurul care a mişcat cât de cât fiind Varela. Dar şi acesta, după ce a înscris în ultimul minut, a crezul că s-a terminat meciul şi i-a permis puţtiului (17 ani) Ivan să înscrie spectaculos. Totuşi, pe ansamblu, Steaua nu a arătat cum trebuie, şi deşi cei de la Aktobe sunt rudimentari şi de nivelul unei echipe bune de „B” de la noi, dacă nu-şi schimbă atitudinea, s-ar putea să aibă viaţă grea. De neînţeles şi „prestaţia” antrenorului Gâlcă. În repriza a doua, Steaua a beneficiat de o lovitură liberă dintr-o poziţie similară celei din care a înscris Sânmărtean. Ei bine nu acesta a executat ci Tănase. De ce nu Sânmărtean? Mai trebuie spus că portarul Arlauskis ar fi trebuit să primească un „roşu” pentru lovirea cu piciorul a unui adversar, iar Latovlevici un galben pentru o ieşire nervoasă. În cupele europene dacă vor repeta aceste gesturi, cei doi nu vor fi iertaţi.
Bucureşti
Stadion Steaua
Spectatori: 0
Arbitru: Adrian Cojocaru
Asistenţi: Nagy Miclos şi Adrian Mărginean
Al patrulea oficial: Horatiu Feşnic
Au înscris: 1-0 (min.3 – Popa), 2-0 (min.34 – Sânmărtean), 3-0 (min.90+3 – Varela), 3-1 (min.90+4 – Ivan)
Cartonaşe galbene: Râpă, Prepeliţă, Arlauskis – Bancu, Da Graca, Baluţă
Steaua: Arlauskis – Rapa, Szukala, Varela, Latovlevici – Prepeliţă, Sânmărtean – Popa, Stanciu (min.60-Chipciu ), Pârvulescu (min.63-Tănase ) – Iancu (min.74-Keşeru ). Antrenor: Constantin Gâlcă
CS Universitatea Craiova: Brac – Achim, Frăsinescu, Da Graca, Vătăjelu – Madson, Rocha (min-82-Ivan) – Băluţă (min.84-Herghelegiu), Ferfelea, Bancu (min.60-Neacşa) – Curelea.
Antrenor: Ionel Gane.
Oţelul candidată 90% la retrogradare
În celălalt meci al zilei, Oţelul Galaţi a pierdut 1-2, în faţa celor de la Concordia Chiajna. Gazdele au repetat jocul slab din prima etapă din „Ştefan cel Mare” şi înfrângerea în faţa Concordiei nu reprezintă o surpriză. Oţelul se pare că este alături de Ceahlăul Piatra Neamţ canditată sigură la retrogradare. Lotul este unul foarte slab, de nivelul diviziei secunde, echipa nu joacă nimic şi în plus are un antrenor exotic. Michael Weiss, este neamţ, dar numai în acte. Ca antrenor a lucrat cu următoarele echipe: Kyoto Purple Sanga (secund), China-U20 (secund), Rwanda (director tehnic), Filipine-U23 şi Naţionala de seniori a statului Filipine. Nu ştim cine l-a căutat şi unde l-a găsit.
Revenind la meciul de sâmbătă, trebuie spus că nici Chiajna nu arată deloc grozav. Are câţiva jucători buni, dar nu există relaţii de joc în echipă. Cine are mingea începe să o care porţiuni bune din teren, încearcă să dribleze inclusiv în situaţii imposibile şi de regulă acţiunea este sortită eşecului. Diferenţa în meciul de la Galaţi au făcut-o portarii. În timp ce Matache de la oaspeţi a scos trei mingi de gol, Vlasie a scăpat mingea printre mâini la golul egalizator al Concordiei. Portarul gazdelor se pare că a intrat în joc nerefăcut după o accidentare, dar el a fost forţat pentru că titularul Abraham a luat (corect) „roşu” direct în minutul 44. Culmea, în 10 oameni, Oţelul a deschis scorul în minutul 54, prin singurul fotbalist de valoare din echipă, tânărul Tudorie, dar în minutul 68, Purece a înscris cu ajutorul lui Vlăsie, şi în minutul 85 a făcut dubla. De menţionat că Purece a intrat în teren în minutul 66 în locul lui Florea, care intrase la pauză. Şumudică l-a scos după ce a tratat cu o rară indolenţă văzută pe vreun stadion două faze de atac a Concordiei. Florea trebuie să zică merci că joacă la în România şi nu într-un campionat sud-american, unde prin tribune se mai află şi spectatori care au un pistol la purtător.
În finalul meciului, la scorul de 1-2, Oţelul a mai avut doi eliminaţi, Karlik (al doilea galben) şi Cojoc în minutul 90+4, care l-a lovit intenţionat pe Reljici, nervos că a ratat egalarea.
Duminică se joacă trei meciuri: Petrolul – FC Botoşani, Astra – FC Braşov şi Pandurii – CFR Cluj, iar luni etapa se încheie cu Gaz Metan – CSMS Iaşi şi U Cluj – Dinamo.
