Strategia Națională de Apărare elaborată de președintele Klaus Iohannis la Cotroceni a fost adoptată marți de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului cu 282 de voturi pentru, o abținere și un vot împotrivă.
Documentul a fost adoptat la limită, cu 282 de voturi, în condițiile în care numărul necesar de voturi pentru adoptare era 278.
La vot nu au participat parlamentarii lui Călin Popescu Tăriceanu.
„Regret că Parlamentul a procedat cu superficialitate în cazul unui document de o aşa importanţă”, a declarat Tăriceanu, după şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.
„Documentul intitulat Strategia de apărare este un document de slabă calitate, de slabă factură, cu un conţinut care este criticabil în foarte multe puncte, care are accentele greşite. În loc să fie accentul pus pe cetăţean, pe asigurarea securtăţii cetăţeanului, nemaivorbind de faptul că în document se face o permanentă confuzie între strategia de apărare şi strategia de securitate, conceptele sunt amestecate, dar ele sunt cu totul şi cu totul diferite”, a mai susținut acesta.
Întrebat de ce nu a participat luni la ședința Parlamentului în care Iohannis a prezentat Strategia Națională de Apărare, Călin Popescu Tăriceanu a spus: „I-am trimis o scrisoare președintelui în care i-am explicat că nu pot să particip la ședință”.
Vot cu împotmoleală
Votul în plen a avut loc marți în pofida faptului că nu a existat cvorum în Comisiile de politică externă pentru a da aviz. Marți, dezbaterea în plen a început după ora 13.30, după ce comisiile reunite de politică externă nu au avut cvorum şi nu au reuşit să dea un aviz pentru Strategia elaborată la Palatul Cotroceni.
Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a anunțat ulterior că dezbaterile asupra Strategiei Naționale de Apărare a Țării vor avea loc marți, la ora 13,30, precizând că avizul solicitat comisiilor de politică externă nu este obligatoriu, ci consultativ.
„Din punct de vedere regulamentar, Birourile permanente reunite au cerut un aviz de la comisiile de politică externă, care nu este obligatoriu, ci este consultativ. Astfel încât, conform Regulamentului activităților comune, noi suntem obligați să dezbatem astăzi Strategia Națională de Apărare a Țării”, a spus Zgonea, în plenul reunit al Parlamentului, după consultarea liderilor de grup.
Senatorul PSD Gbriel Mutu a propus inițial ca membrii comisiilor să ceară Birourilor Permanente amânarea votului în plen pe motiv că cele două Comisii de politica externă nu au putut să dea un aviz strategiei, însă senatorul PSD Petru Filip a arătat că, regulamentar, plenul poate da un vot şi fără avizul comisiilor de specialitate.
Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, luni, în plen Strategia naţională de apărare.
„Strategia Națională de Apărare (…) este o declarație pe care România o face. Ea își propune să răspundă unor nevoi și așteptări și privește deopotrivă statul, societatea și cetățeanul. Prin obiectivele și conținutul său, Strategia Națională de Apărare se referă, de fapt, la apărare și securitate națională în ansamblu, iar cele două concepte merg împreună. Societatea românească are nevoie de o Strategie Națională de Apărare care răspunde unei realități complexe”, a spus Iohannis în discursul său.
„Această Strategie Națională de Apărare nu este finalul unui proces, ci începutul lui. Ea va trebui urmată de alte documente fundamentale, de la Carta Albă a Apărării la celelalte strategii sectoriale și urmărită în aplicarea ei pe toate dimensiunile. În acest proces, un rol vital îl va avea planificarea integrată și capacitatea instituțiilor responsabile de a lucra coordonat. Insist asupra acestui accent – cooperarea interinstituțională. România nu își poate permite ca fiecare instituție să aibă o strategie și planificare individuală sau propria alocare de resurse, separat de celelalte instituții și fără o concepție unitară la nivel național”, a mai afirmat președintele.
Inițial, Strategia națională de apărare trebuia supusă la vot luni în plen, dar tot luni s-a decis amânarea pentru marți la ora 13.00.
