Studiul EY 2025 Work Reimagined a sondat 15.000 de angajaţi şi 1.500 de angajatori din 29 de ţări. Potrivit acestui studiu, atunci când este utilizată eficient şi de către o resursă umană stabilă, inteligenţa artificială poate contribui la creşteri de productivitate de până la 40% în companii, potrivit News.ro.
Folosesc inteligenţa artificială la locul de muncă, pentru activităţi de bază, 88% dintre angajaţi. Caută informaţii 56% dintre aceștia, în timp ce 34% sintetizează documentele.
În același timp însă, 37% dintre angajaţi se tem că o dependenţă excesivă de inteligenţa artificială le-ar putea eroda competenţele şi cunoştinţele de specialitate.
64% dintre angajaţii spun că volumul de muncă a crescut în ultimul an, însă doar 5% consideră că valorifică la maxim inteligenţa artificială pentru a îşi derula sau chiar transforma activitatea profesională.
”Deşi aproape nouă din zece angajaţi (88%) folosesc inteligenţa artificială în activitatea lor zilnică, utilizarea acesteia se limitează în mare parte la activităţi de bază (…)În pofida adoptării la scară largă a inteligenţei artificiale, studiul a identificat şi o serie de îngrijorări legate de utilizarea acesteia la locul de muncă”, relevă studiul.
Un procent de 64% dintre angajaţii chestionaţi spun că percep o creştere a volumului de muncă, din cauza presiunii de a performa
Doar 12% declară că beneficiază de instruire suficientă în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, iar 37% dintre angajaţii sondaţi declară că folosesc propriile soluţii de inteligenţă artificială la locul de muncă.
Sondajul scoate în evidenţă şi o discrepanţă importantă
Atunci când adoptarea inteligenţei artificiale şi a noilor tehnologii nu au o fundaţie solidă în ceea ce priveşte strategia de resurse umane (cultură slabă, instruire ineficientă şi sisteme de recompensare neconcordante), beneficiile potenţiale ale inteligenţei artificiale sunt semnificativ diminuate.
Organizaţiile care reuşesc să îmbine eficient resursele umane şi tehnologia (ceea ce în studiu este numit „avantajul resursei umane”) produc o valoare mult mai mare, dar în acest moment doar 28% dintre companii declară că sunt pe cale să realizeze acest deziderat.
Succesul adoptării inteligenţei artificiale în organizaţii nu depinde doar de tehnologie, ci mai ales de modul în care resursele umane sunt pregătire să o integreze şi să o valorifice.
”Studiul EY relevă că majoritatea angajaţilor utilizează IA doar pentru sarcinile de bază, şi nu merg un pas mai departe, într-o zonă care poate genera un avantaj competitiv pentru angajatori”, spune Claudia Sofianu, partener, people advisory services leader, EY România.
”O strategie de resurse umane solidă nu mai este doar un deziderat, ci devine elementul de bază care conduce inteligenţa artificială de la un potenţial de productivitate la o realitate cu beneficii sustenabile”, mai spune Sofianu.
Gradul de sănătate a resursei umane s-a majorat la nivel global cu 10 puncte procentuale faţă de anul precedent, de la 55 la 65 pe o scală de la 0 la 100 (o creştere de 18%), reflectând o satisfacţie mai mare a angajaţilor faţă de remuneraţie, dezvoltare şi cultură organizaţională.
Această îmbunătăţire coincide cu o reducere a intenţiei de a demisiona la 29%, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, comparativ cu vârful de 43% din perioada „Marii Demisii” (The Great Resignation) din 2021, se mai precizează în studiu.
”Pe o piaţă a muncii volatilă şi aflată în contracţie, angajaţii tind să rămână pe poziţii. În materie de cultură organizaţională, tonul este dat de şefii de echipă care manifestă grijă şi încredere faţă de echipele lor şi le responsabilizează, aceştia contribuind în proporţie de 44% la gradul de sănătate al resursei umane angajate.
Totuşi, tabloul este diferit în privinţa inteligenţei artificiale. Echipa de conducere joacă un rol vital în promovarea unei culturi care sprijină adoptarea şi învăţarea continuă, elemente esenţiale pentru menţinerea acestui indicator cheie.
În organizaţiile care au adoptat inteligenţa artificială, 75% dintre angajaţi au declarat că liderii lor aderă la o viziune clară cu privire la această tehnologie, însă, în medii aflate în stadii incipiente sau „fragile”, majoritatea (62%) nu percep această sincronizare”, mai arată studiul.
Studiul a mai relevat că, deşi investiţiile în dezvoltarea continuă a angajaţilor stimulează transformarea, acestea vin şi cu reversul medaliei: risc crescut în privinţa retenţiei.
Angajaţii care beneficiază de peste 81 de ore de instruire anuală în domeniul inteligenţei artificiale raportează un câştig mediu de productivitate de 14 ore pe săptămână, cu mult peste valoarea mediană de 8 ore.
Totuşi, există şi o probabilitate cu 55% mai mare ca aceşti angajaţi să părăsească organizaţia, deoarece competenţele în domeniul inteligenţei artificiale sunt la mare căutare, iar oportunităţile externe prevalează asupra ciclurilor interne de promovare.
Angajatorii pot atenua problemele legate de retenţie prin oferirea unor pachete de remunerare totală cuprinzătoare, care să includă acces la tehnologie, flexibilitate şi oportunităţi de carieră care valorifică abilităţile în domeniul inteligenţei artificiale.
Raportul evidenţiază tensiunile dintre factorul uman şi integrarea inteligenţei artificiale
- în excelenţa în adoptarea inteligenţei artificiale
- în învăţarea, robusteţea resursei umane
- în cultura organizaţională
- în structurile de remunerare
Organizaţiile care performează în aceste domenii obţin un „avantaj al resursei umane” şi o valoare transformatoare de pe urma inteligenţei artificiale
„Transformarea reală generată de inteligenţa artificială nu se măsoară doar prin gradul de adoptare a tehnologiei, ci prin capacitatea organizaţiilor de a construi o cultură care valorizează oamenii.
Concluziile studiului EY arată că doar acele companii care investesc strategic în robusteţea resursei umane şi sincronizează progresul tehnologic cu nevoile angajaţilor reuşesc să obţină performanţe transformatoare”, spune Claudia Sofianu.
În luna august 2025, organizaţia globală EY a desfăşurat a şasea ediţie a studiului Work Reimagined
Cercetarea a cuprins un sondaj în rândul a 15.000 de angajaţi şi a 1.500 de angajatori din cadrul unor organizaţii cu cel puţin 1.000 de salariaţi la nivel mondial. Respondenţii au provenit din 19 de sectoare economice şi 29 de ţări din regiunile America, Asia-Pacific şi EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa).
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 53,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025.
