' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Săptămâna trecută, premierul şi ministrul de Finanţe au respins această ipoteză. Tănăsescu crede însă că România ar avea nevoie mai degrabă de un acord care să dea încredere investitorilor străini.
Guvernul ia în calcul posibilitatea obţinerii unui nou împrumut extern. O spune reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. Potrivit acestuia, discuţiile despre un nou acord între România şi FMI ar putea începe, cel mai probabil, în luna octombrie.
Săptămâna trecută, premierul şi ministrul de Finanţe au respins această ipoteză. Tănăsescu crede însă că România ar avea nevoie mai degrabă de un acord care să dea încredere investitorilor străini.
Prim-vicepreşedintele PD-L, Theodor Strolojan, declara că un nou acord cu FMI ar fi bine să includă şi un nou împrumut, însă nu de la Fond, ci de la Comisia Europeană. Asta pentru ca banii să poată fi folosiţi de Guvern şi să nu mai ajungă în conturile BNR. Potrivit specialiştilor, anul viitor, statul va fi nevoit să împrumute cel puţin 13,5 miliarde de euro de la bancheri pentru a putea achita datoriile cu pensii, salarii şi credite. Tot anul viitor, însă, guvernanţii se aşteaptă ca România să scape de recesiune.
