Târziu – cârtița rusă în AUR?

Declarațiile de la Iași, din 24 ianuarie, ale lui Claudiu Târziu, numărul 2 în AUR, nu pot trece neamendate. Cităm: ”Astăzi, istoria ne pune iar într-un context în care marile imperii se luptă între ele. Noi suntem la răscruce de vânturi ca de obicei și trebuie să ne descurcăm cu aceste mari imperii, pentru a ne obține suveranitatea sau pentru a ne păstra ce este păstrat din ea și a o întregi. Nu vom fi suverani cu adevărat decât după ce vom reîntregi statul român în granițele lui firești. Basarabia nu poate fi uitată. Ea trebuie să vină acasă. Bucovina de Nord nu poate fi uitată, sudul Basarabiei nu poate fi uitat. Ținutul Herța, Transcarpatia, tot ce a fost și este al națiunii române trebuie să se întoarcă în granițele aceluiași stat.”

Ne-am cam săturat de declarațiile în dodii ale unor membri (de frunte) AUR de cauționare a agresiunii Rusiei în Ucraina, mascată sub forma invocării revizuirii statutului teritoriilor românești de acolo. Până a nu ataca Putin Ucraina, niciunul nu visa nici de Bucovina, nici de Herța și nici de drepturile românilor de acolo. Cum au intrat tancurile ruse (vorba lui Brejnev: balșoi tankinst), cum s-a trezit „patriotismul” în ei. A se lăsa.

Oricum am întoarce-o și am suci-o, a pune pe același plan Statele Unite și Rusia („marile imperii se luptă între ele”) și a călca astfel în picioare azimutul strategic al României este nu numai o gogomănie simplistă și o grandomanie prostească (de care dl Târziu, cam fanfaron mesianic, nu e străin), ci este de-a dreptul iresponsabilitate, în propensiunea spre actul de guvernare a partidului AUR.

Tot așa, a pune pe picior de egalitate – din perspectiva interesului național românesc -politica externă în zonă a unui președinte american vs. un dictator/țar rus („trebuie să ne descurcăm cu aceste mari imperii”) este nu numai o gafă monumentală, mai ales în an electoral, ci și, în subsidiar, o poziție anti-românească, dovedind o lipsă crasă de cultură istorică vis-a-vis de multiplele agresiuni (cel puțin 12 la număr) pe care le-am suferit din partea rușilor în ultimii 300 de ani, începând de la războiul ruso-turc din 1735, când au invadat Moldova trecând Nistrul, și culminând cu ocuparea țării de către Armata Roșie și de către „consilierii” NKVD la sfârșitul războiului, în 1944-45, urmată de aruncarea în prăpastia comunistă din care nici acum nu ne putem reveni.

Apoi, a amesteca statutul Basarabiei, care, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, ar putea, teoretic și poate și practic, să revină la patria mamă, cu statutul Bucovinei de Nord – care este parte dintr-un stat cu care România (pentru a fi admisă în NATO) a semnat un tratat, în februarie 1997, de recunoaștere a integrității teritoriale și deci nu poate să revină la țară, în viitorul previzibil, nici teoretic nici practic – este o altă șmecherie populistă târzie, bună de adormit copiii. Dezmembrarea Ucrainei cu oferirea teritoriilor istoric aparținătoare altor țări este exact narativul otrăvit al Kremlinului pe baza căruia își motivează agresiunea în Ucraina. A colporta acest narativ îndrituiește suspiciunea că Târziu ar putea fi omul rușilor în AUR.

Dl Târziu n-a înțeles nici până acum că România nu e la „răscruce de vânturi”, ci e parte din NATO. E parte din Carta ONU de respectare a suveranității și integrității teritoriale a statelor membre. E parte din Actul final de la Helsinki (inviolabilitatea frontierelor și integritatea teritorială a statelor). E parte a Dreptului internațional. Dacă nu înțelege despre ce e vorba, dacă a rămas în faza de sanculot, să stea acasă.

Iată însă că, opac la toate acestea, el dă cu bâta-n baltă, trăgând partidul înapoi, la stadiul în care era nefrecventabil, și dând apă la moară etichetărilor pro-ruse care i s-au lipit – în scopul de a-l compromite – de către adversarii politici (pe care nu e exclus ca Târziu să-i slujească pe dedesubt). Omul se compromite singur. Ori e prost, ori face jocul binomului PSD-PNL, ori e cumpărat de ruși. Înclin spre prima variantă.

Vrem să credem că declarațiile lui Târziu, în „contextul” total nepotrivit al agresiunii ruse în desfășurare, cu scopul declarat de Putin al revizuirii extinderii NATO din 1997, nu sunt și opțiunile liderului AUR, din partea căruia așteptăm o punere la punct. George Simion trebuie să se debaraseze cât mai repede de acest „cal troian”, în afară de cazul în care el însuși a cauționat declarațiile lui Târziu – și-atunci avem Koneț Film.