265 de negustori de artă din 20 de ţări, 175 de experţi internaţionali, peste 30.000 de opere de artă în vânzare.
Şi la această ediţie, Maastricht s-a remarcat prin grija pentru excelenţă, pentru expertiză şi prin eleganţă. Totul s-a reflectat în extraordinara selecţie de opere de artă, printre care, o spectaculoasă figură tibetană, divinitatea budistă Avalokitèshvara, de la 1400, cu 11 capete, una dintre piesele cele mai admirate la recenta expoziţie a Bronzurilor, expusă la vânzare pentru 6 milioane de euro, un magnific portret al maestrului olandez Jan Lievens, datat 1631. De o deosebită valoare şi o carte de aur dintr-un faimos restaurant din Manhattan, care conţine autografele celor mai celebri clienţi ai săi din lumea artelor, spectacolului şi politicii, ca Fred Astaire, Humphrey Bogart, Cecil B. DeMille, Henry şi Jane Fonda, comicul Groucho Marx, Richard Nixon, Joan Miro şi soţia sa Pilar, Pierre Matisse, Ducele de Windsor, şi o pictură din 1992 a lui Gerhard Richter. Impresionantă şi o bibliotecă englezească din epoca lui George al II-lea, lăcuită în verde şi decorată cu chinezării aurite, atribuită lui Giles Grendey, unul dintre cei mai importanţi ebenişti din acea epocă, la fel şi o masă concepută de Josef Hoffmann şi Otto Czechka.
Safire, aur şi diamante într-o broşă floare
Galeria “Harmakhis” din Bruxelles a expus o figură funerară găsită în mormântul realizat pentru faraonul Taharqa, descoperită în timpul săpăturilor egiptologului american George Reisner, în 1917. Un obiect pentru a păstra mâncarea familiei regale în secolul al XVIII-lea, provenind din Polinezia, de o eleganţă simplă, realizat din piatra vulcanică a insulelor, a fost o propunere insolită a Galeriei “Meyer”.
“Didier Ltd” din Londra, specializat în bijuterii, a expus un colier în aur de Meret Oppenheim, desenat în 1985, a cărui formă s-a inspirat dintr-un tablou pictat în 1934 pentru Max Ernst.
O fastuoasă bijuterie, semnată Mario Buccellati
De la lampadarele “Lalique” la mobile semnate Ettore Sottsass, trecând prin raţionalismul lui Emile-Jacques Ruhlmann, colecţionarii au putut face achiziţii plecând de la 30.000 de euro.
Impresionantă şi întoarcerea lui Vincent Van Gogh cu o pictură realizată cu puţin timp înainte de moartea sa, în 1890, “Parc în faţa Spitalului Saint Paul”, în care maestrul olandez descrie peisajul natural, şi alte 15 delicate desene în peniţă. De adăugat şi impresionantele statui egiptene, provenind din Cambodgia şi China, cât şi diversitatea bijuteriilor din 1001 de nopţi. Pasionaţii de călătorii în jurul lumii au descoperit un document dintr-un manuscris al preotului Matteo Ricci, ce a fost vândut pentru un milion de euro londonezului Bernard J. Shapero.
Un ou Fabergé, o adevărată capodoperă a artizanilor ruşi din 1906, a fost pus în vânzare pentru un milion de euro.
Prinţul orfevreriei
Brăţară din aur galben, cu rubine, marca Buccellati
Cinci bijutieri contemporani de marcă au fost prezenţi la recentul TEFAF: Buccellati, “Van Cleef&Arpels”, care a prezentat în special ansambluri vintage, create între anii ‘60-‘70, cu coliere, brăţări bătute în pietre scumpe şi briliante, numite „Misterioase”, în care ochiul nu observă separaţia între pietre, cu ciorchini de struguri din perle şi fluturi inventaţi de maeştrii japonezi, firma germană “Hemmerle” şi cea elveţiană “Chopard”, mai ales cu piese de orologerie. În ceea ce-l priveşte, englezul “Graff”, vânătorul de pietre cum este numit, a etalat bijuterii cu diamante galbene, albe, roz, tăiate în forma dopurilor de carafă din cristal. A încântat o broşă animalieră în formă de păun, de la Casa “Graff”, având în centru un diamant albastru tăiat în formă de pară, de 20 de carate, înconjurat de alte 20 de diamante albe şi galbene, a cărei valoare a fost de peste 100 de milioane de euro.
Colier Buccellati cu smaralde şi briliante
Când la Maastricht, în urmă cu 25 de ani, a fost inaugurat cel mai mare târg de artă din lume, acesta se ocupa numai de pictură. Dar, foarte repede, organizatorii au deschis alte uşi ale artei, singura condiţie fiind calitatea obiectului. Printre primii orfevri anunţaţi a fost Gianmaria Buccellati. Bijuteriile sale, fie în argint, dar şi în aur şi platină, cât şi ceasurile sale au devenit faimoase în întreaga lume, fie pentru valoarea lor artistică, dar şi pentru materialele alese în compoziţiile sale. Stilul său s-a remarcat prin preţiozitatea pietrelor folosite. În colecţia sa animalieră a uimit prin perlele baroce, încastrate în aur şi pietre preţioase, devenind adesea corp comun cu animalele transformate în delicioase broşe.
Brăţară în aur galben, alb şi cu ametiste
Pentru a serba o etapă importantă din viaţa ei, Casa “Buccellati” a desenat o colecţie de cercei şi pandantive, remarcându-se “Cele 7 păcate capitale” după Jacques Callot, din argint şi pietre dure, dar şi marele ametist “Genesis”, înconjurat de animalele pământului, cerului şi mării.
Ceasurile Buccellati sunt căutate de colecţionari pentru măiestria tehnică, rafinamentul mecanic şi frumuseţea lor.
Dincolo de aceste tendinţe, ce e nou? Orfevrii au căzut pradă fascinaţiei rubinelor în nuanţe de sânge de porumbel, roşu-pasiune sau lie-de-vin. Se observă o influenţă a mişcărilor „Art Deco” şi „Art Nouveau” în arta bijuteriilor. Numeroase creaţii au contururile amestecate din aur alb, onix şi diamante, aşa cum se poate observa în colecţiile „Van Cleef&Arpels”, seria de coliere şi brăţări. Dar să nu uităm ce loc important ocupă atât tradiţia, cât şi inovaţia şi creaţia.
Cercei Buccellati în aur şi diamante
François Pinault, Bernard Arnault, Roman Abramovich sunt câţiva dintre clienţii obişnuiţi de la Maastricht.
Într-un atelier din Milano se află un tânăr bijutier cu mâini de aur, Gian Marco, unul dintre artiştii-magicieni ai atelierului „Buccellati”. A spune că orfevrii din acest atelier lucrează după regulile artei ar fi un eufemism. Mulţi utilizează tehnici ce datează din Renaştere. Generaţii întregi au semnat opere şi au creat adevărate minunăţii în care, cu un talent nebun, au transformat o bucată de metal într-o bijuterie tridimensională. Fiecare piesă este comparabilă cu haute-couture. Printre altele, ei sunt renumiţi prin faimosul „tul de aur”, care evocă dantelele veneţiene, ce prinde formele inelelor, manşetelor sau cerceilor. Artizanii străpung de mână fiecare alveolă a foii de aur şi trasează cu răbdare fiecare motiv, trecând firul de şase ori prin fiecare orificiu pentru a forma un hexagon perfect.
Marele ametist intitulat Genesis
Bijuteriile semnate „Buccellati” sunt imediat recunoscute datorită tehnicii lor speciale de gravură. Aceste fire sunt apoi strânse într-o bobină şi ele îţi dau senzaţia că sunt realizate din mătase sălbatică. Pentru fiecare etapă, fiecare gest este precis, aproape chirurgical. Pentru realizarea fiecărei piese este nevoie de câteva săptămâni de lucru, luni sau chiar ani. O altă caracteristică a acestor bijuterii este tehnica damaschinării, inspirată de marchetărie. Se spune că aceasta ar fi o moştenire de la chinezi, practicată de egipteni în antichitate pentru a decora vasele din metal. Acest procedeu constă în a imprima un motiv, apăsând două metale de culori şi densităţi diferite, cum ar fi o îmbinare a aurului şi argintului, maleabile în grade diverse.
Casa „Buccellati” are un savoir-faire unic, transmis din tată în fiu. Şi astăzi, în atelierele lor, totul este fasonat de mână. Intervine apoi polisarea, care durează până la şase ore pentru un inel. Până la terminare, fiecare piesă trece prin mâinile a şapte artizani diferiţi şi aceasta pentru că a realiza un inel în stil „tul” le ia uneori chiar şi un an.
Inel cu rubin Buccellati
Gianmaria Buccellati este numit şi „prinţul orfevreriei” şi are azi 83 de ani. În creaţiile sale există o îmbinare perfectă între geme şi metalele preţioase. Printre mai multe „violon d’Ingres” se află pasiunea pentru perlele baroce. „Iubesc bizareriile şi poezia care rezidă în formele lor”. Este fanatic după bijuteriile animaliere şi are o fascinantă colecţie de animale a căror blană este făcută din argint. „Creez bijuterii pentru a face femeile să fie mai frumoase şi pentru a le da un aer de bogăţie şi de regine”, se amuză bijutierul.
O brăţară ca un tul în aur şi diamante
Buccellati, care strălucea prin piesele sale animaliere sau în formă de lalele multicolore, acum propune un “stil Versailles”. În vitrine, fine inele gravate cochetează cu modele unice splendide figurând o bachanală în care domnesc însă ordinea şi logica. Ca şi într-o “Arcă a lui Noe” barocă, compusă dintr-un mistreţ, o maimuţă şi urşi din argint care locuiesc corabia. Acesta este universul prinţului orfevreriei, cunoscut pentru că a aplicat bijuteriei tehnicile orfevreriei.
Brăţară în platină şi aur, cu diamante, albe, galbene şi roz
Trebuie spus că producţia acestei antreprize independente rămâne modestă, în jur de 7.000 de bijuterii şi 1.000 de ceasuri pe an, ea adresându-se în special unei clientele de esteţi şi de cunoscători.
E dificil a nominaliza reţeaua de magazine ale Casei “Buccellati” întinse de la Milano la Costa Smeralda din Sardinia, la Florenţa, Veneţia, Capri, dar şi Paris, Montecarlo. În Statele Unite, ea este prezentă de peste 60 de ani, atât la New York, cât şi la Los Angeles, dar şi în Rusia, Japonia, Hong Kong, Sidney.
Broşă în aur alb, galben şi rosu, cu diamante şi perlă barocă
Gianmaria Buccellati, care dirijează această casă de bijuterii fondată de tatăl său, Mario, în 1919 la Milano, a inaugurat cea de a 22-a ediţie a Târgului de la Maastricht, mărturisind: “După primii ani în care puteau expune numai galerii de artă şi de anticariat, a venit şi rândul bijutierilor autorizaţi. Mai bine zis, eram patru: «Cartier» din partea Franţei, «Garrard» pentru Anglia, «Harry Winston» pentru Statele Unite şi «Buccellati» pentru Italia. Ei au plecat, eu am rămas. Maastricht mi-a permis de a fi în contact cu o clientelă internaţională care a descoperit creaţiile mele. Este foarte important acest lucru. Nu m-au interesat niciodată în primul rând banii. A vinde un mic inel cizelat sau un colier excepţional care a cerut un an de muncă mă face fericit. Creaţiile mele de bijuterie sunt la fel de frumoase ca şi femeile, şi le iubesc pe toate!”.
Inel în aur alb şi diamante, cu o imensă perlă barocă în centru
Maria Cristina Buccellati adaugă: “Tatăl meu îşi consideră bijuteriile la fel ca şi copiii. Şi de fiecare dată îi este foarte greu să se separe de creaţiile sale”.
Casa “Buccellati” creează în aur ca şi când ar lucra în dantelă. La 83 de ani, elegantul patriarh desenează aşa cum respiră. Nu şi-a pierdut îndemânarea, deşi o mare parte din creaţii sunt continuate astăzi de copiii săi. Gino se ocupă de orfevrerie, Maria Cristina de comunicare şi marketing. Şi cele peste 350 de bijuterii expuse la Maastricht sunt imaginate de el. A recurs la culorile pietrelor, omniprezente, dar şi la perlele baroce, lucrează aurul cu supleţea dantelei, extrem de preţioase gravuri.
Ceas cu brăţară, în aur şi diamante, iar cadranul este înconjurat şi de perle
Gianmaria Buccellati conjungă în modă toată chintesenţa stilului său. Cel de al XVIII-lea secol francez iese în evidenţă prin rocaille, inspirându-se din stilul Ludovic al XV-lea. Palatele Renaşterii italiene l-au impresionat de asemenea. S-ar putea vorbi de o proporţie între întreg şi detalii, o armonie între simetrie şi asimetrie, dar frumuseţea izbucneşte chiar şi dintr-o rupere de ritm. O parură bicoloră în două feluri de aur, galben şi alb, cu briliante galbene şi albe este o abstracţie ce uimeşte. Un asemenea colier pus pe pielea oricărei femei îi dă sentimentul puterii şi frumuseţii. Doi ani de lucru pentru un preţ în jur de 900.000 de euro.
Un alt ansamblu, “Regina”, compus dintr-un pandantiv şi cercei în rubine înconjurate de diamante, este uimitor, la fel ca şi alte inele formate din bule de jad spre lavandă şi diamante.
Cercei de formă ovală din aur galben, lucraţi ca un cuib de albine în aur alb, galben şi 240 de briliante
Gianmaria Buccellati vorbeşte despre cum se naşte din mâinile lui o bijuterie, afirmând: “Atunci când creez un obiect plec de la piatră. În colecţia animalieră m-am inspirat din perlele baroce. Apoi încerc să înţeleg şi să interpretez personalitatea fiecărui client. Sunt inspirat de perioada Evului Mediu. La «Palatul Pitti» din Florenţa şi la «Muzeul Argintului» se găsesc bijuterii antice. Multe dintre carafele mele, aflate acolo, sunt inspirate din arta greacă. Ele au fost deja expuse în 2010 la Kremlin şi la «Smithonian Museum» din Washington. Ele îmi poartă numele”, declară acesta într-un interviu acordat Paulei Testoni.
Grupul Buccellati a ocupat locul al doilea în clasificarea mondială pentru bijuterii de lux, stabilit în “Luxury Institute” din New York.
