Pe 20 septembrie, in timpul vizitei la Kiev a președintei CE Ursula von der Leyen, președintele Zelenski a făcut câteva remarci despre ”planul victoriei” pe care urmează să-l prezinte în Statele Unite, la deplasarea pentru Adunarea Generală ONU. ”Planul victoriei” implică ”decizii rapide” din partea partenerilor Ucrainei și permisiunea de a folosi arme occidentale pentru a lovi Rusia.
”Voi discuta în primul rând cu președintele SUA despre toate detaliile. Cele mai multe decizii din acest plan depind de el. Și de ceilalți aliați, însă anumite puncte depind de bunăvoința și sprijinul SUA. Sper să susțină acest plan”. ”Biden poate să întărească Ucraina și să ia decizii importante pentru Ucraina, pentru a deveni mai puternică și pentru a-și apăra independența câtă vreme el va fi președintele SUA. Cred că are o misiune istorică”, a spus Zelenski.
Zelenski a repetat că în SUA se va întâlni și cu vicepreședinta Kamala Harris, dar și cu candidatul republican la președinție, Donald Trump. ”Este despre securitate, despre locul geopolitic al Ucrainei. Este despre un sprijin militar puternic pentru noi și trebuie să avem libertatea de a folosi unul sau altul dintre elementele acestui sprijin. Este despre susținere economică, și cred că aceste decizii vor fi interesante”, a spus Zelenski
Singurele detalii despre ”planul victoriei” pregătit de regimul Zelenski au fost dezvăluite de surse din Ucraina, care arată că acest plan ar trebui ”să creeze niște condiții și o atmosferă care să nu mai permită Rusie să ignore formula de pace și summitul pentru pace”. Este vorba despre formula în zece puncte propusă de Zelenski în urmă cu mai bine de un an și despre a doua conferință pentru pace, care este programată în noiembrie. Spre deosebire de conferința din luna iunie, când Rusia nu a fost invitată în Elveția (și nici China), Zelenski a declarat că reprezentanții Moscovei vor fi invitați. Însă diplomația rusă a arătat că nu va participa la aceasta conferință, câtă vreme se bazează pe un plan deloc realist al președintelui ucrainean.
Directorul de comunicare al președintelui Zelenski a declarat pentru presa germană că ”planul victoriei” va include o încetare parțială a focului, însă că Ucraina ”se opune înghețării războiului”. Iar consilierul prezidențial Mihailo Podolyak a declarat că Ucraina nu are deloc în plan să cedeze teritorii.
Mai departe, ”planul victoriei” presupune acordarea unor noi garanții de securitate, modalități de continuare a operațiunii din Kursk, noi arme care sa fie transferate în Ucraina și dezvoltarea economiei ucrainene în cooperare cu aliații. Există un punct și despre ce va urma după încetarea ostilităților. Surse citate de Bloomberg arată că planul lui Zelenski solicită o invitație oficială ca Ucraina să adere la NATO și o cale cât mai clară pentru aderarea la UE.
Carl Bildt, fost ministru de Exerne al Suediei și unul dintre artizanii dezmembrării Iugoslaviei, ai organizării actuale a Bosniei și Herțegovinei și ai independenței Kosovo, crede în planul lui Zelenski. Într-un editorial publicat de Project Syndicate, Bildt, arată că ”nu există semnale că Ucraina și-ar fi pierdut încrederea”, că ofensiva din Kursk arată cât de adaptabilă este armata Ucrainei, că aliații europeni vor putea susține efortul de război al Ucrainei și în lipsa finanțării masive din SUA, în cazul în care Donald Trump devine președinte, ca efortul UE ”reprezintă doar ceva peste 0,3% din PIB-ul fiecărei țări”, că ”nu sunt semne că voința politică a europenilor scade, și astfel sprijinul pentru Ucraina poate să crească”, că producția de muniție în Europa crește și va ajunge la 2 milioane de proiectile pe an, în 2025, ca ”nu este improbabil ca, în 2025 Rusia să intre în declin”. Însă pentru Carl Bildt există o condiție esențială pentru pace in Ucraina, condiție care nu pare să fie inclusă în planul lui Zelenski: Vladimir Putin să piardă puterea.
Există opinii, exprimate în publicații care susțin cauza Ucrainei, care nu dau șanse planului lui Volodimir Zelenski. Unii experți susțin că amânarea de până acum a deciziei privind lovirea Rusiei cu rachete americane a făcut mai puțin importantă aceasta decizie, pentru că armata rusa și-a mutat deja avioanele și instalațiile militare dincolo de raza de acțiune a rachetelor dorite de președintele Zelenski. Privind in perspectiva, aderarea Ucrainei la NATO este rareori tratată ca o variantă realistă, iar aderarea la UE este considerată extrem de complicată: va presupune un efort financiar ce nu va putea urma modelul extraordinar al ajutoarelor pentru refacerea economiei după pandemia de covid, va presupune modificarea tratatelor, renunțarea la unanimitate în deciziile de politică externă (cu pierdere evidentă de suveranitate, cel puțin în cazul statelor mai mici din UE), va presupune mutarea centrului de greutate al UE către Est (prin ieșirea Marii Britanii și aderarea unei țări cu populație numeroasă și multe voturi precum Ucraina) si este puțin probabil ca Germania (care poate aduna o minoritate de blocaj împreună cu un alt stat mare din UE și alte câteva mai mici) să renunțe la această formulă. Cum nu există vreo dezbatere serioasă în instituțiile UE cu privire la modificarea Tratatului UE, este limpede că nici declarațiile despre aderarea rapidă a Ucrainei la UE nu sunt serioase.
Iar la toate acestea se adaugă Rusia, acolo unde condiția lui Carl Bildt nu pare să se îndeplinească și Vladimir Putin este încă la putere. La finalul săptămânii trecute, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a vorbit la Sky News Arabia și a tratat tema „liniilor roșii” ale Rusiei, despre care tot mai mulți oficiali și ziare occidentale consideră că nu vor fi apărate de Moscova. ”Vorbim despre linii roșii în speranța că poziția noastră va fi auzită de oamenii inteligenți cu putere de decizie. Este o prostie să spui că noi vom apăsa pe butonul roșu mâine, dacă nu faceți ceea ce vă cerem. Dar am încredere că cei cu putere de decizie sunt conștienți de ce vom face în anumite situații. Nimeni nu vrea un război nuclear”. Declarația lui Lavrov a fost interpretată ca un semnal că lipsa unei reacții nucleare a Rusiei la acțiunile de până acum al Ucrainei și Vestului a fost o dovadă de responsabilitate din partea Rusiei. Moscova a încercat să se adapteze la noua normalitate a unui război de uzură fără a-l escalada, deoarece escaladarea ar duce la o spirală ce poate merge până la război nuclear.
Dacă administrația Biden înțelege astfel mesajul transmis de Moscova, atunci ținta planului lui Zelenski nu va mai fi Rusia, ci negocierile cu actualul guvern al Statelor Unite, iar solicitările maximale vor fi reduse în timpul negocierilor. Apoi, acest ”plan al victoriei” poate deveni obiectul unor negocieri cu Donald Trump, care ar putea fi la fel de dure ca și potențialele negocieri cu Rusia.
Și când te gândești că toată nebunia asta are la bază cerința firească a Rusiei ca Ucraina să nu adere la NATO ! 😎
E de noaptea minții să mai condamni o țară pentru că-și apără spațiul vital, o zonă recunoscută internațional și să fii de partea atacatorilor doar pentru că massmedia insistă în acest sens !