Toma Caragiu, premiat pentru construirea socialismului

Se împlinesc astăzi 100 de ani de la nașterea celui care avea să devină unul dintre cei mai mari actori români. Aromân născut în Grecia, Toma Caragiu a cucerit românii cu rolurile sale din „Actorul și sălbaticii“, „Operațiunea Monstrul“ sau seria BD-uri. De-a lungul carierei sale oprite brutal de cutremurul din 1977, Toma a jucat în peste 40 de filme și numeroase piese de teatru, fără a pune la socoteală activitatea din radio și tv.

Toma s-a născut pe 21 august 1925, Argos Orestiko prefectura Ioannina, regiunea Epir. În anul 1944, s-a mutat cu familia la Ploiești, fapt ce l-a determinat să declare mai târziu că este ploieștean get-beget. A făcut primii pași în actorie în trupa de teatru a liceului, dar apoi s-a înscris la Drept. Din dragoste de scentă, a abandonat cursurile iar un an mai târziu a intrat la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică București, clasa Victor Ion Popa.

În vacanțe a susținut o muncă de animator cultural și, în colaborare cu alți artiști, a realizat spectacolul Take, Ianke și Cadîr de V. I. Popa, pe care l-a jucat la cinematograful „Modern” din Ploiești, apoi Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan. Astfel s-a înființat nucleul denumit „Brigada culturală Prahova”, care s-a transformat ulterior în Teatrul Sindicatelor Unite (1947) și Teatrul de Stat Ploiești (1949). Debutul pe scenă l-a făcut pe scena studioului Teatrului Național din Piața Amzei (1949), când, fiind student în anul III, a jucat rolul unui scutier în piesa Toreadorul din Olmado pus în scenă de regizorul Ion Șahighian.

La 1 mai 1948 s-a angajat ca membru al corpului artistic al Teatrului Național. A obținut diploma de absolvire a IATC în 1949, la vârsta de 24 de ani. La 1 aprilie 1951, s-a angajat la Teatrul de Stat din Constanța, recent înființat, unde a jucat, printre alte roluri, pe Rică Venturiano în piesa O noapte furtunoasă.

În 1953, la vârsta de 28 de ani, a fost numit director al Teatrului de Stat din Ploiești, funcție pe care a deținut-o timp de 12 ani. A interpretat pe scena ploieșteană 34 de roluri. În 1955 a debutat în cinematografie în filmul lui Gheorghe Tobias, Nufărul roșu.  În 1965 a fost invitat de Liviu Ciulei și la Teatrul Bulandra din București.

A jucat alături de Ștefan Bănică, Octavian Cotescu, Anda Călugăreanu și alții. A murit sub dărâmăturile blocului din București unde locuia ca rezultat al cutremurului din 1977. Toma Caragiu a fost înmormântat la cimitirul Bellu din București.

Pentru meritele sale din teatru și film, Toma a fost distins cu o serie de premii printre care:

-Ordinul Muncii clasa a III-a (28 ianuarie 1954) „cu ocazia împlinirii a cinci ani de activitate a Teatrului de Stat din Arad, Teatrului de Stat din Brăila, Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, Teatrului Evreesc de Stat din București, Teatrului Maghiar de Stat din Oradea, Teatrului de Stat din Ploești, Teatrului de Stat din Pitești, Teatrului de Stat din Reșița, Teatrului de Stat din Sibiu, Teatrului Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe, Teatrului de Stat din Orașul Stalin, Teatrului Secuesc de Stat din Târgu Mureș, Teatrului Evreesc de Stat din Iași, Teatrului de Stat din Timișoara și pentru merite în activitatea artistică”

-Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (6 noiembrie 1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”

-Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a IV-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”