Toţi ne pricepem la fotbal şi la conspiraţii

Când a început pandemia, directorul OMS era un domn din Etiopia care acolo, în ţara sa, făcuse parte dintr-un partid maoist aflat la guvernare o vreme, în prezent fiind acuzat pentru practici violente contra opoziţiei.

Relaţiile frăţeşti ale directorului OMS cu Partidul Comunist Chinez sunt de notorietate internaţională. Etiopia a primit finanţări solide în vremea guvernării sale maoiste din partea Chinei. Nu i-a fost deloc greu directorului OMS să aibă încredere totală în informările primite din China, încă din decembrie 2019, cu privire la apariţia unui virus nou. Informările acelea erau liniştitoare. Abia în ianuarie 2020, China a raportat date alarmante despre efectele virusului.

În primele luni ale pandemiei, OMS a recomandat să nu fie purtate măşti de protecţie. Aşa că, după ce cinci milioane de chinezi au ieşit din Wuhan până să avem semnale de alarmă din partea OMS, iată că au urmat câteva luni în care OMS nu a vrut să ia în seamă transmiterea virusului prin picăturile de salivă şi de secreţii respiratorii.

Greşeli? Greşeli intenţionate? Dar ceea ce este uluitor este că nici măcar Guvernul SUA nu a fost capabil să facă rost de informaţii mai sigure decât cele care veneau de la OMS. Este a doua oară în ultimele decenii când serviciile de informaţii ale SUA îşi ratează grav misiunea. Prima oară a fost când, chipurile, nu au fost capabile să anticipeze destrămarea URSS.

Dacă s-ar putea dovedi că, în 1991, au avut date despre posibila destrămare a Uniunii Sovietice, dar nu au vrut să le aducă la cunoştinţa preşedintelui SUA ca să nu apară riscul de a-i fi date şi lui Gorbaciov, atunci am putea susţine cu temei non-speculativ teza unei conspiraţii.

Fără un astfel de temei, cei care gândesc ca fiind plauzibilă conspiraţia se bazează şi pe felul în care medicamente ce se dovediseră de succes în tratarea bolnavilor cu COVID au fost, rând pe rând, retrase din uz la recomandarea OMS şi a unor experţi aflaţi în conflict de interese (dat fiind că erau finanţaţi de Big Pharma). Culmea acestor retrageri dubioase de medicamente a avut loc în Franţa, unde hidroxiclorochina a rămas în afara uzului şi după ce studiul în baza căruia fusese retrasă s-a dovedit a fi fraudulos.

Alt argument al celor care acuză posibilitatea conspiraţiei stă în felul în care OMS a tot schimbat regulile raportărilor statistice, niciodată nefiind recomandată publicarea datelor comparative între mortalitatea din 2019 şi cea din 2020.

În fine, uluitorul consens global cu privire la non-utilizarea autopsiilor… Acest fapt a rămas până în prezent o motivaţie medicală extrem de slabă.

Cel mai speculativ argument în favoarea conspiraţiei stă în faptul că se fac demersuri severe pentru cenzurarea opiniilor celor care susţin teza conspiraţiei. De ce nu s-au făcut astfel de demersuri când unii ozenologi au susţinut că aşa-zisele apariţii extraterestre ar fi fapte strict terestre dintr-un program de control global al minţilor? De ce ar fi mai periculoasă teza conspiraţiei cu privire la pandemie decât aceea cu privire la extratereştri? Da, iată de ce… Pentru că acum, sub pandemie, degetul acuzator are încotro să arate, şi anume către o organizaţie din cadrul ONU care a ajuns să funcţioneze ca o fundaţie de interese private, fiind finanţată mai ales de astfel de interese. Despre multe feluri de conspiraţii se răspândesc opinii în spaţiul virtual, dar numai cu privire la una a fost introdusă cenzura. Pentru „filosofii” conspiraţionismului, acest fapt ar fi, de fapt, proba-regină din dosarul contra conspiratorilor. Dacă s-ar băga cenzura şi cu privire la conspiraţia Illuminati, atunci regina ar coborî de pe tron. Dacă eu aş fi chestionat, aş spune, în pofida necesarei prudenţe, că semnul cel mai tare pentru un eventual scenariu conspirativ nu e de găsit sub pandemie, ci înainte de ea, atunci când un laborator din China şi unul din SUA au pornit cercetări pentru aplicarea unui virus care să se transmită la om fără să mai treacă printr-un intermediar de natură animală. Ce foloase raţionale ar fi putut trage ştiinţa dintr-o asemenea cercetare, ce beneficii de cunoaştere care să surclaseze riscul de a scăpa în lume o armă biologică? Răspunsul e unul singur şi e diabolic de imoral: dacă ceva poate fi inventat, atunci acel ceva va fi inventat dacă poate aduce profituri finanţatorilor invenţiei.