În acest spațiu, puteți citi opera lui Gheorghe Schwartz Trăirile malefice apărută la Editura Actual din Cluj-Napoca în 2022
Managerul de fantome
„Iată acum reîntruparea: numărul oamenilor este mereu acelaşi, iar sufletele lor trec succesiv în diferite trupuri, urcând sau coborând pe scara fiinţelor, după cum au respectat sau nu perceptele adevăratei religii şi practica celor şapte porunci ale acesteia.” – Serge Hutin, Societăţile secrete Pro Editură şi Tipografie, FA, p. 31.
Sir Helmuth Ivan Gough Grubowsky a fost înnobilat la 30 martie 1967, la vârsta de 70 de ani. Meritele sale incontestabile în fondarea şi în consolidarea meseriei de manager de fantome îşi au originea într-o constatare a lui Sir Helmuth Ivan Gough, când acesta, ajuns la borna 56 a prolificei sale vieţi, încercând să intre în contact cu vechi prieteni şi colaboratori, a constatat că:
> trei amici au murit subit;
> doi congeneri se aflau în spital;
> trei dintre cei sunaţi la telefon se pregăteau de câte o operaţie (Sir Helmuth Ivan nu îndrăzni să ceară amănunte)
– despre două vechi cunoştinţe nu reuşi să afle nimic. Absolut nimic!
Total zece cazuri, care n-au reprezentat decât începutul unei serii nesfârşite.
– Am ajuns să ne sunăm nu din pricina unor iniţiative concrete sau pentru a ne felicita de anul nou, ca înainte, îi spuse fostul său coleg de bancă din şcoala primară, Petrowsky, am ajuns să ne sunăm pentru a vedea dacă mai suntem în viaţă.
Grubowsky trebui să-i dea dreptate vechiului să prieten, mai ales că şi alţi apropiaţi de-ai săi au plecat, în următoarele luni, la cele veşnice. Situaţia devenise profund descurajatore. Oamenilor, de la o anumită vârstă, începea să le fie frică să se mai caute reciproc, de teamă să nu audă, de fiecare dată, alte necazuri şi nenorociri. O depresie puternică îi cuprindea, mai ales că oricare dintre ei nu se putea opri să nu se gândească la posibilitatea ca următorul de pe listă să fie chiar el: “Viaţa, simţeau ei, filosofând, nu este decât loterie rusească”.
Tot cugetând la şocul cumplit resimţit de orice om normal, atunci când află atât de brusc despre marile neplăceri prin care trece câte un apropiat al său, Sir Helmuth Ivan Gough Grubowsky imagină un leac simplu şi eficient: înfiinţă o societate cu răspundere limitată – devenită, în 1963, celebrul CLUB AFTER – unde toţi doritorii erau instruiţi cum să-şi înzestreze telefoanele cu MpOE (mesaje pentru orice eventualitate). În felul acesta, chiar dacă ai fi decedat în următoarea perioadă, puteai insinua impresia, pentru cei ce te căutau, că totul este în regulă. Beneficiind de un colectiv de specialişti de cea mai bună calitate, Grubowsky – preşedinte director general al lui CLUB AFTER – reuşi, într-un timp neverosimil de scurt, atât să realizeze programe extrem de performante, cât şi să atragă un număr tot mai mare de membri. (Iniţial, au fost acceptate doar persoane trecute de 50 de ani. Pe urmă, când afacerea a început să se coaguleze, s-a renunţat la clauza de vârstă, chiar dacă majoritatea tinerilor nu au încă dimensiunea cerută pentru a aprecia la justa valoare beneficiile oferite de societatea lui Grubowsky.) Pentru doar 80£ taxă de înscriere şi o cotizaţie lunară de 95£, fiecare membru primea un program de calculator şi perfecţionările ce se succedau într-un ritm ameţitor. Dacă, într-o primă fază, la apelul telefonic, vocea celui sunat răspundea cu un text invariabil, în doar doi ani, calculatorul a reuşit să realizeze posibilitatea ca replica să fie firească şi să se refere punctual la întrebările născute din dialog. În afară de aceasta, inflexiunea vocii devenise extrem de optimistă, încât reuşea să binedispună şi interlocutorul.
Şi toate astea n-au constituit decât prima etapă, pe care fanii CLUB-ului AFTER o evocau cu duioşie drept epoca de pionierat. Pentru că atunci a intervenit, din plin, geniul lui Grubowsky1: el a remarcat că societatea lui – era încă SRL – nu-i ajuta decât pe cei de la un capăt al firului. (Câţi ne-am fi dat seama de asta, deşi lucrurile sunt atât de evidente?) Aşa că şi-a extins serviciile şi la emiţător: azi şi cel ce apelează o adresă poate să-şi satisfacă plăcerea unui dialog, chiar şi dacă a murit de mult. Efectul? S-a ajuns la lungi colocvii prieteneşti între doi decedaţi, fiind doar suficient să fie cineva care să apeleze numerele sau adresele e-mail. (Lucru de care se ocupă, desigur, CLUB AFTER, care, în funcţie de contractul iniţial semnat cu beneficiarul, stabileşte legătura o dată pe zi, o dată pe săptămână sau o dată pe lună.)
Singura problemă a intervenit atunci când facturile telefonice şi de poştă electronică a celor decedaţi nu era plătite de nimeni. Dar, imediat, şi de acest lucru s-a ocupat tot Sir Helmuth Ivan, care, cu priceperea-i dovedită, a prevăzut în taxele de participare ale membrilor depozite bancare ce nasc dobânzi suficiente pentru ca fiecare contract să se poată derula fără probleme.
Dialogul între decedaţi a primit o asemenea amploare încât societăţile de comunicaţii au prosperat ca niciodată. Discuţiile sunt confidenţiale şi apărate de coduri. Dar, la dorinţă, clienţii pot să permită accesul şi anumitor altor persoane – indiferent dacă vii sau decedate – sau pot fi difuzate chiar public. Mai mult, relaţiile dintre cei în viaţă şi morţi s-au îmbunătăţi simţitor: în decurs de 20 de ani de acces nefiind semnalate decât 216 acţiuni judecătoreşti, în urma unor asemenea convorbiri. Ceea ce, proporţional la cele câteva miliarde de contacte – cifra exactă n-o vom putea afla niciodată, fiind strict confidenţială şi păstrată în seifurile bine păzite1 ale lui CLUB AFTER. Procesele aflate încă pe rol se referă, în 34% dintre cazuri la învinuiri de calomnie, 43% înşelătorie şi doar 13% cereri de divorţ pentru incompatibilitate de caracter între doi soţi decedaţi de mai multă vreme. Iar cauzele în care sunt implicaţi decedaţi versus persoane în viaţă sunt şi mai puţine. Inutil să spunem că satisfacţiile, armonia şi fericirea predomină în marea majoritate dintre apeluri. Şi ce este mai reconfortant decât să stai de vorbă ca între doi morţi de treabă? Înnobilarea lui Grubowsky nu este, aşadar, decât o infimă recompensă pentru inestimabilele bucurii pe care le-a adus întregii omeniri.
Şi, astfel, a început şi s-a desăvârşit cariera lui Sir Helmuth Ivan Gough Grubowsky, primul veritabil manager de fantome. Un adevărat Sir.
Anunţ!
Bineînţeles, pentru doar 399£, puteţi afla mai multe de la însuşi Sir Helmuth Ivan, decedat în anul 2001, la frumoasa vârstă de 94 de ani! Pentru trei astfel de convorbiri de câte 30 de minute, puteţi obţine un bonus de 10 minute de convorbiri speciale cu pionierul managerilor fantomelor!! Nu pierdeţi ocazia!!! Ofertă limitată!!!!
Ocazie! De la 1 iunie, pentru numai 59£ puteţi avea acces la o convorbire confidenţială originară între Grubowsky şi colegul său de bancă, Petrowsky, decedat în 1986! Oferta este promoţională!
1 Geniul reprezintă Graţia lui Dumnezeu de a-ţi facilita să te manifestezi exact în domeniul unde eşti atât de dotat. Cei ce nu beneficiază de această Graţie divină nu-şi vor valorifica niciodată excepţionalele aptitudini, pe care le vor ignora până în ultima clipă a vieţii. Se spune că, atunci, în ultima clipă a vieţii, apare Graţia şi-ţi spune: “Vezi ce ai pierdut?”. (Şi-ţi înşiră lista de beneficii pe care ai ratat-o, în calitate de geniu. Şi toţi suntem geniali, dar nu ştim.) La care muribundului i se va face o asemenea ciudă, încât carevasăzică numaidecât dă ortul popii. (Grubowsky însuşi n-a fost genial în alt domeniu.)
1 Au şi de unde investi în securitatea documentelor firmei…
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.