Trânta lui Dragnea cu instanța supremă se amână

Curtea de Apel București a amânat joi, pentru 23 noiembrie, procesul intentat de liderul PSD, Liviu Dragnea, împotriva Colegiului de Conducere al ÎCCJ, privind modul în care au fost formate completurile de 5 judecători de la instanța supremă, din lipsă de procedură.

Liviu Dragnea a contestat la Curtea de Apel București decizia instanței supreme de a menține completurile de 5 judecători constituite la începutul anului. Scandalul privind formarea completelor au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară și în contextul în care Dragnea este judecat de un Complet de cinci judecători la instanța supremă în procesul în care a fost condamnat în vară.

În cererea de chemare în judecată consultată de Mediafax, președintele PSD acuză instanța supremă și Colegiul de conducere că și-au asumat aplicarea selectivă a prevederilor legii 304/2004, „fără nicio justificare legală, cu consecința periclitării situației juridice a proceselor înregistrate după data de 23 iulie 2018”.

Totodată, Liviu Dragnea susține că nerespectarea normelor privind compunerea completurilor de judecată și vicierea procesului de repartizare aleatorie afectează însăși legalitatea hotărârilor judecătorești promulgate ulterior datei de 23 iulie 2018, data intrării în vigoare a noilor dispoziții.

„Suntem, așadar, în cazul unei aplicări selective a dispozițiilor legii 304/2004 privind organizarea judiciară, așa cum a fost modifcată prin legea 207/2018, ceea ce constituie un veritabil exces de putere cu consecința anihilării rolului constiutuțional al uneia dintre puterile statului – cea legislativă și încălcării dreptului de acces al cetățenilor la o instanță independentă și imparțială”, arată liderul PSD.

Hotărârea Colegiului de conducere al ICCJ contestată de Dragnea la Curtea de Apel Bucureşti se referă la măsuri decise ca urmare a modificărilor Legii de organizare judiciară.

„Analizând dispoziţiile art.32 Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, modificată şi completată prin Legea nr.207/2018, cu referire la activitatea Completelor de 5 Judecători, cu majoritate, constată că dispoziţiile noii legi sunt norme de organizare ce vizează formaţiuni de judecată cu reglementare specifică, constituite „la începutul fiecărui an” şi, în absenţa unei norme tranzitorii, devin aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2019. Cu opinia separată a doamnei judecător Simona Neniţă în sensul că, dispoziţiile legii noi sunt norme de organizare ce vizează compunerea completelor şi, în absenţa unei norme tranzitorii, sunt de imediată aplicare”, se arată în decizia Colegiului de conducere al ICCJ.

Articolul 32 prevede că:

„(1) La începutul fiecărui an, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători.

(2) În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzelor.

(4) Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în l ipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie atunci când aceştia fac parte din complet, desemnaţi potrivit alin. (4).

(6) În cazul în care niciunul dintre aceştia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora.

(7) Cauzele care intră în competenţa completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat.”

Liviu Dragnea afirma că se urmăreşte să fie ”băgat la puşcărie” de un complet de la ICCJ făcut cu încălcarea legii şi anunța că a vorbit cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, să facă demersuri în legătură cu desemnarea completelor de 5 judecători de la ICCJ. După intervenția lui Dragnea, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în privința Hotărârii instanței supreme.