Trece o pompadură. Trece domnul președinte. Trec niște tancuri.

Trafic de arme? Se pricep băieții deștepți de la PNL, PSD și USR, să știi! Ah, proiectilele, na, că mi-am adus aminte de Balthazar, că el se ocupă de trafic de arme, face afaceri cu cartelul din Columbia, cu racheții ucraineni, cu Cosa Nostra, cu Mafia, cu Yakuza, cu senatorii din Partidul republica, ha, ha, Trump să fie el sănătos, vai, vai ce viață periculoasă trăiește el. Nu, Pitoșkin n-are nici în clin nici în mânecă cu asta. El e Pitoșkin. Umblă brambura prin lume. Zice că e numerolog. O fi numerolog dar traficant de arme nu e așa cum e Balthazar. E numerolog, Pitoșkin, se întoarce către mine, zi-mi data de naștere și-ți zic dacă o să ai noroc la bani luna asta, râdem amândoi, bem o bere, ne facem prieteni. Dâmbovița curge leneșă. Trec niște femei cochete. Trece o pompadură. Trece domnul președinte. Trec niște tancuri. Umblă niște reporteri cu camere de luat vederi, ne filmează pe ascuns, securiștilor, strig eu așa, într-o doară, vă dau unfriend de nu vă vedeți. Pitoșkin vrea să știe ce știu eu. Ce să știu, ziceam și eu așa, zice Pitoșkin, i se așează o umbră pe ochii albaștri. Ai zice că e un bărbat frumos. N-are poze multe pe contul lui, hai că sunt șparlite alea pe care le are, tot șeruiește și tot șeruiește ca să se pună bine cu lumea largă, ce treabă are el cu lumea largă, cu americanii, cu egiptenii, cu peruanii, cu ciprioții, cu toate neamurile pământului, parcă ar vrea să le zică tuturor ceva nou, sigur e conspirator și conspiraționist, os din osul lui Troțky, seamnă cu el. O fi Troțky?! Parcă Troțky era mai înalt. Și n-avea burtă, Pitoșkin, vezi, faci burtă, ți s-au lăsat obrajii, vai cum ți s-au mai lăsat. Soarele apune peste Dâmbovița, o să tragem o raită prin Centrul Vechi, ne uităm după puicuțe, dăm cu tifla arabilor, arabii ne amenință cu degetul, niște polonezi ne strigă pe nume, ei, na, parcă noi am avea nume, o franțuzoaică trage de noi, zburdalnică franțuzoaica, brunetă focoasă din Tunis. Îl întreb pe Balthazar când se întoarce în București, mă rog, când dă și el un like acolo în grupul nostru. Îl trag deoparte, i-l arăt pe Pitoșkin, ne ducem pe Facebook, Balthazar, zi, cine e tipul ăsta, uite profilul lui, Pitoșkin, cine e Pitoșkin, eu zic că-i Troțky, zi tu că nu-i Troțky. Nu e, zice Balthazar. E clar, nu e Troțky. Mare pișicher, Balthazar! Am aşteptat toată vara reîntoarcerea pelerinului Balthazar în speranța că-mi va răspunde la toate aceste întrebări și că-mi voi recupera stickul. Se zvonise că, în peregrinările lui, Balthazar ar fi reuşit să ia legătura cu lumea virtuală de dincolo de lumea virtuală reală și că ar fi descoperit o insulă secretă în Oceanul Atlanticus unde s-ar fi aflat comoara lui Bibescu. Oceanul Atlanticus? Păi vezi că e jocul ăla, la Domo, la Altex, acolo în raft, la jocuri. În sfârșit, domnişoara Elvira, de la Prefectură, a fost de părere că Balthazar ne va aduce o mulţime de mesaje importante și că va schimba soarta tuturor într-un chip miraculos. Aiurea! Cai verzi pe pereți! Vestea sosirii lui s-a împrăştiat în mândrul nostru București îndată ce Agamemnon, dirigintele poștei, a primit o telegramă din Londra pe care a șeruit-o de nu știu câte ori, așa, ca la nebuni. Gângav din naştere, el ne-a făcut să credem la început că ar fi vorba de venirea lui Messia, să mor dacă mint!