Trei vicepreședinți noi la Academia Română

Academia Română a ales astăzi trei vicepreședinți: Gabriela Marinoschi, Wilhelm Dancă și Nicolae-Victor Zamfir.

De Bianca Dumbraveanu - redactor
Trei vicepreședinți noi la Academia Română

Academia Română a ales astăzi trei vicepreședinți: Gabriela Marinoschi, Wilhelm Dancă și Nicolae-Victor Zamfir.

Academia Română a ales astăzi trei dintre cei patru vicepreședinți pentru un mandat de patru ani. Membrii Adunării Generale i-au votat pe academicienii Gabriela Marinoschi, Wilhelm Dancă și Nicolae-Victor Zamfir în primul tur de scrutin. O a patra funcție a rămas vacantă, iar pentru aceasta se va organiza o nouă sesiune de alegeri.

La ședința din Aula Academiei au participat 153 de membri. Nicolae-Victor Zamfir a primit 136 de voturi, Wilhelm Dancă 117 voturi, iar Gabriela Marinoschi 114 voturi. Pentru ultimul loc de vicepreședinte, niciun candidat nu a obținut numărul necesar de voturi în al doilea tur.

Experiența profesională a noilor vicepreședinți

Gabriela Marinoschi este matematiciană, specializată în mecanica fluidelor și propagarea undelor. Și-a început activitatea la Institutul de Meteorologie și Hidrologie între anii 1980 și 1990. Ulterior, a devenit cercetător la Institutul de Matimatică Aplicată, pe care îl conduce din 2020. Este conducător de doctorat la Academia Română și membru în consiliul școlii doctorale la Universitatea din București.

Wilhelm Dancă este profesor de teologie și filozofie, fiind membru al Academiei Române din 2013. A obținut titlul de doctor la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma cu o teză despre Mircea Eliade. A condus ca rector Institutele Teologice Romano-Catolice din Iași și București. Între 2012 și 2014, profesorul Dancă a fost decanul Facultății de Teologie Româno-Catolică din cadrul Univeristății din București. A colaborat ca profesor invitat cu univeristăți din Roma și Washington D.C. În anul 2020, a primit Crucea „Pro Ecclesia et Pontifice” de la Papa Francisc.

Nicolae-Victor Zamfir este absolvent al Facultății de Fizică din București și un fizician de prestigiu. A lucrat ca cercetător la Institutul „Horia Hulubei” și ca profesor-cercetător la Universitatea Yale din SUA. Activitatea sa principală s-a concentrat pe studiul nucleului atomic. El a publicat peste 300 de lucrări științifice, citate de peste 10.000 de ori în reviste internaționale. Între 2004 și 2020, a fost director general al IFIN-HH. A condus proiectul ELI-NP, care a realizat cel mai puternic laser din lume în 2020. În cadrul Academiei, a condus Secția de științe fizice și a fost deja vicepreședinte între 2022 și 2026.

Regulile mandatului de vicepreședinte

Conform regulamentului, mandatul acestora durează patru ani. Un membru titular al Academiei poate fi ales în ceastă funcție de cel mult două ori.

Calendarul pentru ocuparea postului rămas vacant urmează să fie stabilit ulterior de către instituție.

CITEȘTE ȘI

Academia Română scoate la concurs postul de director al Institutului de Istorie a Religiilor din București

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.