Joi 8 septembrie, Tribunalul Bucureşti dezbate cererea lui Viorel Ringhilescu, persoană cu dublă cetăţenie – română şi olandeză -, de dizolvare a PDL. Tribunalul a fost sesizat privind încălcarea de către PDL a Legii partidelor politice. Dacă instanţa va respecta litera legii, atunci PDL nu are cum să fie salvat de la dizolvare.
Kovesi nu şi-a îndeplinit atribuţiile legale
Legea partidelor politice este clară ca lumina zilei. Art. 25 prevede: (1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc in condiţiile prevăzute de statut. (2) Orice modificare se comunică Tribunalului Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) si (3). Tribunalul Bucureşti o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 si 21″. Conform acestui articol, conducerea PDL ar fi trebuit ca până pe data de 15 iunie 2011 să depună la Trubunalul Bucureşti documentele (noul statut, programul şi lista noii conducei – n.a.) adoptate în urma Convenţiei Naţionale din 14 mai a.c. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, PDL a intrat sub incidenţa art. 26, alin. 1 al aceleiaşi legi, care prevede: „În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanţa a respins cererea de încuviinţare a modificării statutului, iar partidul politic în cauză acţionează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucureşti încetarea activitătii partidului politic şi radierea acestuia din Registrul partidelor politice”.
Drept urmare, magistraţii care vor avea pe rol acest dosar trebuie să se pronunţe pentru radierea PDL, pentru că legea nu lasă în acest caz loc de interpretare.
În mod normal, imediat după 15 iunie, Parchetul General ar fi trebuit să se autosesizeze şi să solicite tribunalului radierea PDL. Instituţia condusă de procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, nu a făcut nimic însă, deşi legea o obliga. A fost nevoie ca un cetăţean româno-olandez, Viorel Ringhilescu, să sesizeze Parchetul General şi acesta a transmis mai departe sesizarea Tribunalului Bucureşti.
Ce se întâmplă dacă PDL este radiat
Dacă Tribunalul Bucureşti respectă legea, iar peste 20 de zile, magistraţii Curţii de Apel (decizia tribunalului poate fi atacată la Curtea de Apel) se pronunţă tot conform legii, automat PDL îşi încetează existenţa.
Desfiinţarea PDL ar avea efecte devastatoare doar la capitolul imagine. În practică, desfiinţarea nu va genera totuşi un dezastru. În Parlament (inclusiv în cel European), în Guvern, în instituţiile administraţiei centrale, în consiliile judeţene şi în cele locale, primarii etc., toţi membri ex-PDL, urmează să devină independenţi. S-ar putea, cel puţin la nivelul Parlamentului, să se înregistreze în această toamnă o serie de „turbulenţe” în privinţa posturilor şi funcţiilor de conducere, dar Roberta Anastase şi colegii ei de partid au blindat drepturile independenţilor proveniţi din partide politice sau pentru parlamentarii partidelor formate din migratori politici.
Dacă se ajunge situaţii în care se organizează alegeri anticipate (avem un colegiu vacant la Camera Deputaţilor), ex-PDL-iştii vor candida ca independenţi.
Eroare deliberată pentru apariţia grupării „Albă-ca-Zăpada”?
Este mai mult ca sigur că, în situaţia dizolvării, ex-PDL-iştii se vor regrupa într-un nou partid politic. Iar în acest caz nu ar fi exclus să apară mult pomenita şi prorocita formaţiune politică „Albă-ca-Zăpada”. Anumiţi analişti politici suspectează grava eroare de legalitate a PDL ca fiind voluntară. Concret, susţinătorii acestei teze consideră că totul a fost făcut intenţionat (de către liderii PDL – n.a.) pentru a se scăpa de mult compromisul nume PDL. Mai mult, declaraţiile de duminică ale preşedintelui Traian Băsescu, referitoare la primenirea conducerii partidului – conducere serios modificată cu doar 3 luni şi jumătate în urmă -, reprezintă un argument în plus în favoarea celor care susţin că eroarea a fost făcută intenţionat.
Cine este Viorel Ringhilescu
Viorel Ringhilescu – conform presei din anii trecuţi – este un revoluţionar, care, în 26 decembrie 1989, profitând de prezenţa a numeroşi ziarişti străini în faţa ex-CC al PCR, împreună cu alţi revoluţionari, a anunţat (atunci) public constituirea unui comitet de iniţiativă privind înfiinţarea unui partid politic, denumit Partidul Democrat. Din relatările de presă amintite, rezultă că instanţa căreia i s-au adresat cei care au vrut să înfiinţeze PD le-a respins cererea. Pe 12 ianuarie a fost înregistrat PD, dar de alte persoane, iar ulterior Ringhilescu declara că înregistrarea s-a făcut prin furtul unor documente lucrate de el şi colegii săi. Până în 2006, Ringhilescu este plecat din România – a devenit între timp şi cetăţean olandez -, la începuturile anilor ’90 el intrând în conflict cu alţi revoluţionari. În 2006 el solicită o audienţă la Traian Băsescu pentru a revendica PD, dar nu a primit vreun răspuns. Tot în 2006 sau 2007, presa a relatat despre un proces „de paternitate” în ceea ce priveşte PD, iar numele lui Ringhilescu a fost din nou invocat.
Este greu de apreciat dacă demersul de acum al lui Ringhilescu reprezintă un act personal al acestuia sau a fost redescoperit de persoane interesate şi, ţinând cont de „legătura” sa cu tentativa de înfiinţare a unui PD în decembrie 1989 (fapt ce i-ar justifica demersul), a fost direcţionat să ceară acum redierea PDL. În acest din urmă caz suntem în faţa variantei eorii deliberate a celor din PDL, în intenţia de a-şi şterge urmele. Nu trebuie exclusă în nici un caz folosirea lui Ringhilescu de către persoane din PDL, pentru că omiterea depunerii la Tribunal a documentelor de către PDL este un fapt care extrem de greu ar fi putut ajunge la cunoştinţa opiniei publice, inclusiv a presei.
