Din inițiativa Casei Albe, după cum a ținut să precizeze purtătorul de cuvânt al Kremlinului, președinții Donald Trump și Vladimir Putin au avut, vineri, o convorbire telefonică de 90 de minute, aceeași sursă precizând că, în cursul ei, ”s-au evocat subiecte foarte variate de pe ordinea de zi internațională”. Evident, cei doi au folosit ”telefonul roșu”, adică linia directă Casa Albă-Kremlin ultra securizată inugurată pe 30 august 1963, în urma ”crizei rachetelor din Cuba”, din toamna anului precedent, care adusese omenirea în pragul unui război nuclear mondial.
Evenimentul în sine pare unul pozitv în actualul context extern foarte încărcat, dacă se ține seama că, de mai multă vreme, între cele două părți nu era nici un fel de contact la cel mai înalt nivel.Motivul principal îl reprezenta faptul că, atât la Washington, cât și la Moscova se aștepta predarea de către procurorul special Robert Mueller a raportului final privind investigațiile sale referitoare la contextul ultimelor alegeri prezidențiale americane, mai precis dacă el a descoperit dovezi indubitabile privind amestecul Moscovei în acestea și, evident, dacă a existat o coluziune între echipa de campanie electorală a lui Trump și autoritățile ruse.
Cum, cel puțin din rezumatul făcut public de ministrul american al Justiției, William Barr, care este și procuror general, nu rezultă acest lucru, la Kremlin și la Casa Albă frunțile s-au descrețit. Firesc, a apărut în prim plan dorința unor contacte directe, la început la telefon între cei doi șefi ai diplomațiilor, Mike Pompeo și Serghei Lavrov, apoi și între cei doi președinți.
De notat că exact cu o zi înainte s-a anunțat că, la începutul săptâmânii viitoare, secretarul de Stat Mike Pompeo, și omologul său rus, Serghei Lavrov, se vor întâlni la Rovaniemi (Finlanda), cei doi participând la reuniunea ministerială a Consiliului Articii care se va desfășura luni și marți în orașul din nordul Finlandei.
Miercuri, și Pompeo a vorbit la telefon cu Lavrov, prilej cu care, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, el a acuzat Moscova că are o atitudine ”destabilizatoare pentru Venezuela și pentru relația bilaterală SUA-Rusia”. Totodată, a ”presat Rusia să pună capăt suținerii lui Maduro”, președintele venezuelean pe care, după cum arată în context ”France Presse”, Washingtonul încearcă să-l determine să plece de la putere.
Lavrov a replicat, denunțând ”influanța distructivă” a SUA în Venezuela și apreciind că ”ingerința Washingtonului” reprezintă ”o violare flagrantă a dreptului internațional”, după cum arată un comunicat al MAE rus, citat de agenția de știri amintită. De asemenea, el a criticat amenințările cu o intervenție militară americană în Venezuela.Marți, Pompeo afirmase că, în dimineața aceleiași zile, datorită presiunii opoziției, Maduro era gata să plece cu un avion în Cuba, dar a fost descurajat de Rusia.
Pe acest fundal a intervenit dialogul telefonic Trump-Putin de vineri dimineață, pe care multe surse îl consideră consistent, cel puțin până la proba contrară. În acest sens mi se pare interesant felul în care marile agenții de presă au evocat problemele abordate. Astfel, Reuters, care cita Casa Albă, transmitea că cei doi șefi de stat au evocat ”posibilitatea încheierii unui nou acord asupra armelor nucleare”, ”denuclearizarea Coreei de Nord, cât și situația din Venezuela.”
Din atare perspectivă, cel mai important apare interesul ambelor părți pentru a se ajunge la un nou acord nuclear multilateral între SUA, Rusia și China sau de a extinde actualul tratat americano-rus privind armele strategice. Detaliul l-a dat purtătoarea de cuvând a Casei Albe, Sarah Sanders, ea adăugând că s-a evocat în trecere și raportul procurorului Mueller.
În ce-o privește, agenția France Presse reține că, în mod surprinzător, Trump s-a lăudat imediat cu un dialog ”foarte pozitiv” cu Putin în ce privește Venezuela, dosar în care cele două părți se acuză mutual că fac un joc periculos.”În mod particular Trump a adoptat un ton conciliant referitor la Moscova”, arată agenția citată. ”Putin nu încearcă deloc să se implice în Venezuela dincolo de faptul că el ar dori să vadă că sunt evoluții pozitive”, a declarat Trump în Biroul Oval al Casei Albe.
În mod cert între cele două părți sunt mari deosebiri de opinii în ce privește Venezuela, divergențele fiind hrănite copios de declarațiile pe care Trump le face de câteva săptămâni, cum că ”toate opțiunile” sunt avute în vedere, fără a da detalii ce fel de intervenție militară are în vedere, în condițiile în care președintele Maduro este păzit de un important număr de soldați ruși.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a prezentat propria versiune a subiectelor abordate în cele 90 de minute cât au vorbit la telefon Putin și Trump. Astfel, la cele amintite de cele două agenții de știri el adaugă și situația din Ucraina după recentele alegeri prezidențiale care au adus la putere un nou președinte. Personal, cred că, pentru ambele părți, criza din Venezuela a devenit foarte serioasă, iar pozițiile lor sunt radical diferite.Să fi pregătit cei doi președinți terenul pentru o înțelegere între Pompeo și Lavrov în întâlnirea lor de la Rovaniemi ? Greu de spus.
În ce privește Coreea de Nord, după întâlnirea sa recentă de la Vladivostok cu Kim Jong un, liderul de la Phenian, Putin a făcut o informare despre acest dialog, insistând pe ceea ce Trump ignoră: ca respectarea obligațiilor pe care Phenianul și le asumă să fie urmată de măsuri reciproce în ce privește sancțiunile americane. În varianta Kremlinului, s-au discutat și ”stadiul actual și perspectivele relațiilor bilaterale, cu accent pe latura economică. Președinții s-au pronunțat pentru dezvoltarea reciprocă a investițiilor și legăturilor comerciale”.
Evident, potrivit site-ului sputnik. Com, și Kremlinul evocă faptul că Putin și Trump au dat asigurări că au o abordare comună asupra normalizării relațiilor dintre cele două țări în domenii variate, între care stabilitatea strategică, context în care s-au pronunțat pentru încheierea unui nou tratat privind armele nucleare între China, Rusia și SUA, cât și asupra prelungirii Tratatului New Start în vigoare (tratatul de reducere a armelor strategice). În aprecierea Kremlinului, ”președinții sunt satisfăcuți de această convorbire, care a avut un caracter constructiv”, în vreme ce, la rândul ei, Casa Albă a subliniat că ”acest dialog telefonic a fost global pozitiv.” Cu toate aceste accente și nuanțe dătătoare de speranțe mi se pare dificil de anticipat ce va urma.
PENTRU OMUL CARE TRECE @ – ba NU, citeste bine istoria, incepe cu cea mai recenta, cat timp occidentul inclusiv SUA au avut nevoie de „un clenci in copasta URSS”, au tacut malc si l-au sprijinit pe Ceausescu, odata ce URSS a fost „demolata”, sprijinul a fost abandonat si toata forta „cea vestita economic a occientului si SUA dar si cea „estica” au complotat pèntru „demolarea regimului lui Ceausescu. A fost sprijinit Ceausescu pentruca le placeau vesticilor comunismul ?, NU … . Apoi intr5a in culisele istoriei mai indepartate si initiaza-te, sa vezi cum a fost”conditionata unirea principatelor romane si … multe altele. Printre altele … romanii „sau vandut de-al lungul secolelor unii pe altii pentru putere si bani”, daca este bine sau rau, esti mare sxi poti trage singur concluziile. UN popor unit va fi intotdeauna o FORTA, unul dezbinat il face o gramada de prosti buni de manipulat si muls, asta au facut strainii din poporul roman si au scursuri umane printre romani, pe care-i platesc sa-l pastreze asa. Citeste, citeste … nu costa bani ci doar putin timp.