Turcia: Criză politică și o definiție a corupției ”dragă” multor demnitari români

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan este pus cu spatele la zid intr-o perioada decisiva pentru viitorul politic al tarii si al sau. O presupusa inregistarea a unei convorbiri telefonice dintre premier si fiul sau Bilal (33 de ani), in care cei doi vorbeau despre ascunderea a zeci de milioane de dolari cash de ochii investigatorilor, a fost postata luni pe internet.

Replica premierului si a partidului de guvernare a fost imediata: Erdogan a denuntat un ”atac miselesc” printr-o inregistrare trucata, iar parlamentul a adoptat o lege controversata care restrange libertatea de expresie si de informare in mediul online, prin inregistrarea fara manda judecatoresc prealabil a datelor personale si stocarea lor pe o durata de doi ani.

Pentru Erdogan urmeaza o perioada decisiva. Pe 30 marie sunt programate alegeri locale in Turcia, iar la inceputul lunii august vor avea loc primele prezidentiale la care seful statului va fi ales prin vot direct. Erdogan doreste sa candideze si sa obtina o modificare a Constitutiei care sa ofere mai multe atributii presedintelui. Daca nu va fi ales presedinte, regulamentul partidului sau (Justitie si Dezvoltare – AK) ii interzice sa mai fie premier pentru un al treilea mandat, dupa alegerile parlamentare din 2015. Desi modificarea statutului partidului este permisa, exista semne de intrebare privind loialitatea liderilor AK fata de Erdogan.

Pe acest fond, publicarea presupusei convorbiri dintre Recepe Tayyip Erdogan si Bilal Erdogan a avut un efect puternic. Principalul partid de opozitie (Partidul Popular Republican) a cerut demisia imediata a premierului, iar parchetul din Ankara a inceput imediat o ancheta in acest caz.

Premierul turc a ales sa se apere in fata noilor acuzatii in aceeasi nota in care a facut-o pana acum – blamand puteri straine de o conspiratie impotriva Turciei. De altfel, inregistrarea cu pricina a aparut imediat dupa ce presa turca a scris ca doi magistrati apropiati unei confrerii religioase condusa din SUA de clericul Fetulah Gulen, au pus sub ascultare telefoanele a mii de potentati turci.

Sumele despre care se vorbeste in inregistrare, a carei autenticitate nu a fost confirmata de susrse independente, sunt uriase. Fiind infoprmat ca politia a inceput perchezitii domicilaire in cautare de bani negri, premierul iar fi spus fiului sa: ”Acum, ce zic eu sa faci e sa iei tot ce ai in casa, OK?” ”Dar ce sa am la mine, tata. Sunt doar banii tai in safe”, spune Bilal Erdogan. ”Pai despre asta vorbesc. O trimit pe sora ta la tine. Ea are informatia.”

Iata presupusa suma pe care fiul premierului nu a reusit sa o faca pierduta de sub ochii politiei, dupa incercari asidue de a plasa banii la diverse banci, apropiati, afaceri…”Nu am reusit sa scap de toti. Sa-ti explic… Mai avem 30 de milioane de euro pe care nu i-am putut dizolva. Mai sunt 25 de milioane de dolari pe care trebuie sa-i primeasca Ahmet Calik. Iar cu restul banilor putem cumpara un apartament de la Sehrizar. Ce zici tata?”, ar fi spus Bilal Erdogan.

Familia Erdogan se pare ca a scapat de perchezitiile politiei. Nu la fel de norocosi au fost unii aliati ai premierului. In ziua cu pricina au fost arestate zeci de persoane. Politia a gasit 4,5 milioane de dolari cash ascunse in cutii de pantofi la locuinta directorului unei banci de stat, recent eliberat din inchisoare si asteptanu-si judecarea procesului.

Marea problema, dupa cum scrie Hurriyet, nu este neaparat aceasta caractitaa zecilor de milioane de euro, cat definitia neverosimila pe care premierul Turciei a dat-o coruptiei chiar in aceste zile, vorbind la Al-Jazeera. ”Ce inteleg eu prin coruptie este asta: este jefuita vistieria statului sau nu?”

Prin urmare, dupa Erdogan, banii gasiti la locuinta directorului unei banci de stat nu erau banii bancii si astfel directorul nu poate fi acuzat de coruptie. La fel nu pot fi acuzati de coruiptia astfel definita nici fostul ministru de Interne al lui Erdogan (care a primit mita de 10 milioane de euro), nici fiul acestuia, care a transferat zeci de milioane de euro altor demnitari. Toate aceste cazuri sunt bine documentate si asteapta sa fie judecate, doar ca parlamentul se opune ridicarii imunitatii celor acuzati.

Nivelul coruptiei dinTurcia, asa cum reiese din evenimentele ultimelor luni, priveste nu numai tara vecina, ci si Romania, cele doua state fiind angajate intr-un parteneriat strategic ce presupune nu numai dimensiunea de securitate militara, ci si pe cea a securitatii energetice, a investitiilor si a comertului.

Daca este ca partidele turce din opozitie sa aiba dreptate, atunci premierul Erdogan a cerut mita in valoare de zeci de milioane de dolari afaceristilor care doresc sa obtina contracte sau sprijinul statului turc. Se spune ca in cei aproape 11 ani de cand se afla la putere, premierul Turciei a pus la punct o retea de afaceristi privilegiati, care isi arata recunostinta fata de guvern, transferand bani unor fundatii indicate sau direct membrilor guvernului, ca parte a intelegerilor prealabile. Ar fi foarte dificil in acest caz ca o companie din Romania sa dezvolte o afacere importanta in Turcia fara a cotiza celor cateva familii care controleaza investitiile in tara vecina, pentru a nu spune nimic despre transplantarea acestui stil de a face afaceri din Turcia in Romania vecina si extrem de ”receptiva” la asemenea practici.

”Fara o etica a guvernarii va fi foarte greu de mentinut stabilitatea economica si sociala. De aceea Erdogan ar trebui sa adopte o definitie mai extinsa a coruptiei si apoi sa lupte mai eficient impotriva coruptiei. Ar trebui sa inceapa cu proprii ministri, permitand desfasurarea unor investigatii in cazurile de coruptie, fara discriminare”, scrie Hurriyet.