UDMR, Ţinutul Secuiesc şi Constituţia Ungariei

Disputa politică legată de propunerea împărţirii administrative a României poate fi şi subiect de băşcălie. Niels Schnecker, singurul poli-român care are „preşedintele său”, îşi trâmbiţa nedumerirea în gura mare. Suntem europeni, suntem egali, care mai este problema? Şi pentru unii, şi pentru alţii?

Şi totuşi, dacă citim un pasaj din Constituţia Ungariei, cea care a fost adoptată de Parlamentul ungar la 18 aprilie, anul acesta, cu siguranţă că întrebările îşi vor face loc chiar şi prin tărtăcuţele care, în momentul de faţă, se rezumă la hăhăituri pitoreşti. Ce scrie în respectiva Constituţie?”

„Având în vedere că există o singură naţiune ungară care trebuie să fie unită, Ungaria este responsabilă pentru soarta maghiarilor de dincolo de frontierele sale, va încuraja supravieţuirea şi dezvoltarea comunităţilor acestora; va sprijini eforturile lor de păstrare a identităţii ungare, de afirmare a drepturilor lor individuale şi colective, de stabilire a comunităţilor cu instituţii proprii şi prosperitatea în locurile lor natale şi va promova cooperarea între aceştia, precum şi cu Ungaria.”

Aşadar, există sau ar putea să existe o legătură între demersurile Ţinutului Secuiesc (deschiderea de birou la Bruxelles), ale UDMR (vrem judeţ care să acopere suprafaţa fostului Ţinut Secuiesc) şi cele stipulate de Parlamentul Ungariei în noua Constituţie adoptată („va sprijini eforturile lor de păstrare a identităţii ungare, de afirmare a drepturilor lor individuale şi colective, de stabilire a comunităţilor cu instituţii proprii şi prosperitatea în locurile lor natale”). Nu se poate să nu observăm că noua Constituţie maghiară face referire explicită la drepturile colective ale minorităţii maghiare din afara graniţelor Ungariei. Prin pretenţiile lor mai noi, şi UDMR, şi reprezentanţii Ţinutului Secuiesc, inclusiv Laszlo Tokes, fac trimitere la aceleaşi drepturi colective ale minorităţilor. Ca urmare, suntem obligaţi să luăm în consideraţie o operaţiune orchestrată cel puţin de la Budapesta, dacă nu şi cu un important sprijin de prin alte cancelarii occidentale.

De ce guvernul Boc nu zice nimic despre această încercare de impunere a drepturilor colective, stipulată în noua Constituţie de la Budapesta? Doar pentru a nu se certa cu UDMR şi a nu fi în situaţia de a pleca la plimbare? Sau PDL şi guvernul Emil Boc au lansat proiectul împărţirii administrative a României în 8 mari judeţe fără să ştie ce fac. Au sărit ca Bulă într-un bazin fără apă şi acum încearcă să înoate!Freacă betonul de pe fundul bazinului, îşi zdrelesc oasele, dar nu crâcnesc pentru a nu fi de râsul lumii?

Câţiva parlamentari europeni s-au adresat Comisiei de la Veneţia şi au solicitat acesteia un punct de vedere legat de „comunitate cu instituţii proprii”, sprijinită de un stat din afara frontierelor între care operează respectivele instituţii. În aceste zile, ar trebui să avem şi punctul de vedere al acestei prestigioase Comisii. În baza observaţiilor formulate, Comisia Europeană va exprima şi ea un punct de vedere referitor la prevederile neconforme din noua Constituţie a Ungariei.

Dacă privim cu grijă ce scrie în textul Constituţiei Ungariei şi ce vor reprezentanţii maghiarilor din România, vom vedea că este vorba de acelaşi lucru. Iar guvernul Boc o ascunde sau o scaldă.

Punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia ar putea fi un ajutor, dar şi o surpriză pentru Boc şi Băsescu. Ar putea conţine recomandări total opuse concesiilor pe care le-au făcut UDMR în negocierile pentru susţinerea guvernului în Parlament. În acelaşi timp, i-ar obliga să gândească şi să vorbească în limba română pe seama intereselor României.

Asta ca nu cumva să devină guvernul maghiarizării României.