Instituțiile de la Bruxelles și liderii europeni susțin mereu că vor înăspri regimul de sancțiuni impus Rusiei, că vor lovi economia rusă și pe cei din cercul președintelui Putin, pentru a ajuta Ucraina. Însă, după șase seturi de sancțiuni, Europa pare să cedeze. Bloomberg numește asta ”corecții la sancțiunile anterioare”. Publicația britanica The Express preferă să vorbească despre ”prăbușirea” sistemului de sancțiuni.
În primul rând, UE a început o campanie menită să convingă întreaga lume că sancțiunile impuse Rusiei nu sunt de vină pentru criza energetică și cea alimentară cu care au început să se confrunte mai multe state. ”Niciuna dintre măsurile adoptate nu a vizat în vreun fel comerțul dintre Rusia și țări terțe în ce privește produsele agricole și alimentare, inclusiv grâul și îngrășămintele”, a arătat Josep Borrell, șeful diplomației UE, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Europei. „Însă asemenea declarații nu fac decât să arate că sancțiunile nu au efectele scontate și amenință țări terțe care nu sunt implicate în conflictul din Ucraina”, se arată într-o analiză publicată de Oil Price.
În al doilea rând, UE a decis să facă excepții de la regimul de sancțiuni și să permită țărilor nemembre UE să facă tranzacții cu companiile ruse sancționate, inclusiv bănci și companii de stat precum Rosneft, considerate ”esențiale pentru aprovizionarea tarilor din afara UE cu alimente, produse Agricole si petrol”.
Și Marea Britanie, care sub guvernul Boris Johnson a avut cea mai fermă poziție față de Rusia, pare să facă pasul înapoi în privința sancțiunilor. Marea Britanie ezită să aplice sancțiunile care interzic asigurarea petrolului transportat de petrolierele ruse, iar asta face ineficientă decizia UE de a interzice aceste asigurări, câtă vreme în Marea Britanie se află mulți dintre marii asiguratori pe plan mondial. Financial Times pune această ezitare a Marii Britanii pe seama intereselor administrației SUA, care nu dorește o creștere și mai mare a prețului petrolului în prag de alegeri pentru Congres.
Spre deosebire de UE, care a interzice importul pe cale maritimă a petrolului rus, Statele Unite au aplicat un alt sistem de sancțiuni – impunerea unei limite de preț pentru petrolul importat din Rusia. În cazul în care prețul petrolului rus car depăși o anumită limită, marile economii occidentale ar urma să blocheze serviciile care asigură transportul. Washingtonul a propus această măsură în cadrul Summitului G7, iar Germania, Canada, Marea Britanie, Japonia, Franța și Italia au fost de acord, ignorând avertismentele economiștilor și experților în transport maritim care au spus că un asemenea sistem de sancțiuni nu are cum să funcționeze.
În primul rând, o asemenea interdicție ar face ca țările G7 să fie acuzate pentru provocarea unor crize energetice în țările neimplicate în conflictul din Ucraina și care depind petrolul din Rusia. În al doilea rând, Moscova poate găsi căi prin care să eludeze nu numai aceste sancțiuni, ci si pe cele care interzic importul de petrol rus în UE. India poate cumpăra petrol din Rusia, îl rafinează în rafinăriile sale și apoi îl exportă ca ”produse rafinate indiene”. Unde? În UE. La fel se întâmpla și cu alte bunuri. La fel face și Arabia Saudită. Actele pe care le vor prezenta aceste nave la sosirea în porturile din UE nu vor menționa nimic despre Rusia, scrie Oil Price. Relaxarea sancțiunilor UE în ce privește statele terțe care fac comerț cu Rusia nu va face decât să permită ocolirea sancțiunilor valabile pentru statele UE. Este acesta un minus asumat de către UE sau un scop ascuns al relaxării sancțiunilor în privința statelor terțe? ”Pe scurt, UE facilitează pe ascuns ocolirea propriului său regim ”zdrobitor” de sancțiuni”, scrie fostul diplomat și spion britanic Alastair Crooke.
După mai puțin de jumătate de an de război în Ucraina, SUA, Marea Britanie si UE și-au dat seama că a sancționa Rusia este mult mai dificil decât a sancționa un producător mic de petrol, mai cu seamă când Rusia nu exportă doar petrol, ci și produse agricole și îngrășăminte. Ca și UE, Statele Unite au început să explice că sancțiunile americane nu au vizat exporturile de îngrășăminte și produse agricole, ca nu sunt de vină pentru crizele energetice si alimentare. Iată logica lui Amos Hochstein, coordonator pentru afaceri internaționale și energetice la Casa Albă: ”Economia Rusiei nu mai are și altceva. Produc arme și forează după petrol”. Prin urmare, Rusia nu va avea de ales decât să exporte la prețurile impuse de Vest.
Se pare însă că economia Rusiei mai are și altceva – o mulțime de îngrășăminte și produse agricole care sunt folosite și de oamenii din afara Rusiei. Și să nu mai vorbim despre metale. Cât despre petrol, și acest produs este unul critic, într-atât de critic încât poate face ca UE, Marea Britanie și SUA să relaxeze regimul sancțiunilor.
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
@Paulian Ionescu
NU esti pe faza … MISHTEAUX, acest straniu profet distrat indsa nu mai putin misterios in predictii (intamplate!)
spunea ca dupa MIDTERMS …NORDSTREAM-urile vor fi re-deschise ambele !
Mai spunea acest mishteaux … straniu misterios … ca nemtii vor avea masive probleme plitice TAMAN acum in august ?
Nu esti pe faza ? Nu te distreaza mascariciul profetic ?
Nu observa-se-si intre timp implinitul misterios avertisment (atunci discret acum strident) :
„OCHII PE BUTELIE” 😉 nu te miri plicitsitn cum putea anticipa BUTELIOS mishteaux ceva ce atunci parea imposibil ?
DACA NU …atunci fi pe faza la redeschiderea NORDSTREAM 2(!) …curand :* !
🙂